Continuă campania arheologică de la Igriș. Săpăturile din acest an au adus numeroase noutăți/FOTO

Cea de a cincea campanie arheologică de săpături la mănăstirea cisterciană de la Igriș au scos la suprafață noi descoperiri uimitoare.

Anul acesta a avut loc cea de-a cincea campanie arheologică pe care Muzeul Național al Banatului o dezvoltă în parteneriat cu Institutul de Arheologie al Universității Catolice ”Pázmány Péter” din Budapesta.
În perioada 2 august – 3 septembrie a.c. au continuat săpăturile arheologice sistematice la unul dintre cele mai importante situri medievale din Banat, mănăstirea cisterciană de la Igriș, din comuna Sânpetru Mare.
S-a investigat transeptul bisericii mănăstirii și s-au evidențiat absidele mici, de formă semicirculară, care aveau pardosea din cărămidă, păstrată parțial. De asemenea, au fost găsite și trepte care duceau spre altarul adăpostit de absida centrală, descoperită în cursul anului trecut.
Cu prilejul curățării unei porțiuni din grădina în care se efectuează săpăturile au apărut fragmente de zid care s-au dovedit a fi intrarea în biserica mănăstirii, precum și zidul vestic al acesteia.
Un alt obiectiv al cercetării arheologice a fost continuarea săpăturilor la biserica din secolele XI-XII, suprapusă parțial de biserica mănăstirii. De această dată, pe lângă fundațiile și zidurile de nord și de sud ale navei, s-a găsit și partea dinspre vest a bisericii, dar nu și intrarea, fapt pentru care cercetarea va continua.
Din partea Muzeului Național al Banatului au participat la săpături dr. Daniela Tănase, responsabil științific, Zsuzsanna Kopeczny, arheolog medievist și Ștefan Popa, biolog, iar din partea universității maghiare a fost prezentă o echipă de arheologi și studenți coordonată de dr. Balázs Major.
Așa cum se întâmplă în fiecare campanie arheologică, au fost găsite morminte, atât în interiorul, cât și în curtea bisericii mănăstirii. Unele dintre morminte pot fi puse în legătură cu biserica mai timpurie. Cele mai multe dintre artefactele descoperite sunt fragmente arhitecturale din gresie și marmură roșie, unele decorate cu motive vegetale. Se detașează câteva fragmente frumos sculptate din marmură roșie, care au decorat cel mai probabil sarcofagele regale.
Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Egres, fondată în anul 1179 și ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei va continua și anul viitor.