Tare le place unora dintre noi să vadă în Polonia și Ungaria exemple de virilitate politică. Până la războiul din Ucraina, această virilitate mergea amical, acum Polonia și-a urmat instinctul, Ungaria, interesul, în viziunea lui Orban. Credem până la epuizare că România a fost prea mult călcată în picioare de Occident și unora ne crește inima când vedem un Jarosław Kaczyński, la Varșovia, și-un Viktor Orban, la Budapesta, dând cu flit instituțiilor europene. Nu socotim însă că orice afacere ar fi făcut companii ale UE în România au fost făcute în dezavantajul României doar pentru că aici s-au găsit corupții care să faciliteze asta. Nimeni nu ne-a spoliat fără ca dintre noi să apară o ofertă pentru prăduirea României, acolo unde chiar s-a întâmplat acest lucru.
Industria lemnului cu vinderea produsului brut, fără niciun adaus valoric de prelucrare, apoi lemnul furat pur și simplu și băgat în rețeaua exportului sălbatic. Dezastrul din mediu a venit prin importuri de gunoaie, ca și cum noi nu ne arătăm cu generozitate gunoaiele și poluarea ce-o producem. Apoi contractele păguboase semnate de stat, fie că se aștepta cumpărarea de corvete, fie pe vremea când vindeam companii strategice. Dacă ne mai amintim câți bani am pierdut din fonduri europene, fie pentru că nu am știut, fie că n-am vrut să lucrăm cu bani urmăriți de instituțiile financiare europene, atunci putem vedea cine și-a făcut mai mult rău înainte de a ne face alții.
E un sport național să trăim în tradițiile noastre, dar nimeni nu ne-a împiedicat să o facem și până acum. Dar ne spun alții, e adevărat, că nu avem voie să creștem porci cu pestă. Suficient să concluzionăm că de aia caltaboșul național a dispărut sau e făcut din carcasă „made in Germany”, pentru că occidentalul vrea să-și vândă aici thuringerul plin cu „e”-uri. Supermarketurile sunt pline – așa credem – de produse făcute special mai proaste pentru România, față de aceleași produse comercializare în Franța, de pildă, dar nu acceptăm studiile care arată că așa ceva se produce într-un procent foarte mic, nicidecum într-o pondere dominantă.
Facturile la gaz și energie sunt mari pentru că firmele germane și italiene de furnizare sunt hulpave, dar nu vedem că ponderea mare din preț o plătim statului român. Însă cel mai grav este că nu vedem cât de mult pătimim după „patriotismul” la mișto făcut de patriarhi ai genului răsăriți din politica românească. Nu avem gaz din Marea Neagră nu pentru că ni-l fură austriecii, ci pentru că n-am vrut să oferim cadrul legal pentru ca americanii să-l extragă din adâncuri, de unde noi nu puteam să-l luăm încă decenii de acum înainte.
Apar povești despre cât de înțelept era Ceaușescu când a negociat cu Jimmy Carter împărțirea 50-50% a profitului din extracție, Liviu Dragnea e făcut un zeu că „n-a dat moca” gazele la americani, dar nu vedem că proiectul de lege de astăzi al Legii offshore propune procente 60-40% in favoarea statului român. Nu vedem cine a avut de câștigat că PSD și Liviu Dragnea a blocat independența energetică a României tocmai cu buzduganul patriotismului deasupra capului. Pentru a nu-l da ieftin sau moca, foarte bine, s-au pus condiții de neacceptat investitorului american Exxon, astfel că România a ajuns la 25 de procente importuri de gaz rusesc.
Cine a pierdut? Americanii? Nu, au și alte afaceri, nu trăiau numai din perimentrul Neptun al Mării Negre. Cine a câștigat? Noi? Nicidecum, ci rușii care ne-au vândut nouă gazul, intermediarii din gașca Gazprom și prelungirile lor din România. Așa funcționează naivitatea la români. E simplu. Doar să găsim politicianul priceput să ne vândă batjocură și corupție ambalată într-un frumos stentiment patriotic.
Comentarii prin facebook