24 iunie, o zi magică. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele.

În 24 iunie, Biserica Ortodoxă face pomenirea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor și sub denumirea de Sânziene. Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților și numai Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la regulă.

Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru că evenimentul amintit este consemnat de Sfântul Evanghelist Luca. Nașterea aceastuia a avut loc cu șase luni înainte de cea a lui lisus Hristos și este atestată documentar în secolele IV-V, când a fost fixată și data Crăciunului.

Unii cercetători susțin că sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, a fost instituită spre a înlocui sărbătorile păgâne din perioada solstițiului de vară (22-23 iunie).

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaică. Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar, fiind considerate niște femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, înmulțesc animalele și păsările și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Ele pot deveni însă și dăunătoare, pot stârni vijelii și pot aduce grindină, lăsând câmpul fără rod și florile fără leac.

În dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. Se considera că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă sau, dimpotrivă, că va muri repede, când coronița aluneca spre marginea acoperișului sau cădea.

Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea de dinaintea sărbătorii, în credința că-și vor visa ursitul. Sărbătoarea Sânzienelor era considerată și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. (sursa: crestinortodox.ro)