Am mai scris-o, în toamna anului 2020, când Alin Nica devenea preşedinte al CJ Timiş, pe baza unui vot direct, cred că multă lume privea cu optimism schimbarea. Părea că aduce un suflu nou în administraţia judeţeană, anchilozată ani la rândul sub şefi PSD. Provenit din generaţia tânără de politicieni, Nica avea însă o bogată expertiză în administraţie, fiind aclimatizat şi cu atmosfera de la Bruxelles. Derapaje de genul prezenţelor la “Vocea României” sau “Şefi la cuţite” puteau fi puse tot pe seama unui fel de exhibiţionism juvenil, care trece odată cu înaintarea în vârstă.
La fel, se aştepta o schimbare radicală, evident în bine, şi la partid, el prelunând de la Nicolae Robu şefia PNL Timiş după alegerile locale din 2020. Un Robu care confiscase partidul în numele unei găşti nu doar de interese, dar şi obedientă şi de o foarte proastă factură. De altfel, ani la rândul, Nica a fost liderul unei grupări care l-a contestat pe Robu, taxând egolatria acestuia şi modul dictatorial de-a conduce.
În scurt timp Nica a luat-o însă pe urmele lui Robu. A confiscat, la rândul lui, partidul, tot în numele unei mici grupări care taie şi spânzură. S-a înconjurat cu personaje cel puţin ciudate. Şi, cum era de aşteptat, au început conflictele. Deja sunt în jur de 20 de primari PNL care-l contestă, iar atmosfera din filială a ajuns exact ca pe vremea lui Robu. Nu mai discut de conflictele mereu alimentate atât cu colegii de alianţă locală (USR), cât şi de alinaţă naţională (PSD). Cât despre perfomanţă administrtativă, oglindă stă drumul de câţiva kilometri între Timişoara şi Giarmata.
Un singur lucru îi mai lipsea lui Nica pentru a-l ajunge cu totul pe Robu, şi anume legăturile cu lumea interlopă. Sigur, unii ar aminti că Nica nu e în stare să dea Z.E.C.E. goluri într-un meci de fotbal, dar nici Robu n-a făcut plăcinte la “Şefi la cuţite”. Se ştie, în timpul mandatului lui Robu, Primăria Timişoara a fost un fel de poligon de încercare pentru lumea interlopă timişoreană, adusă aici de fostul consilier personal Ionuţ Nasleu. O lume pentru care Robu chiar avea o anumită fascinaţie intelectuală de la filmele cu mafioţi pe care le văzuse.
Despre Alin Nica nu s-a putut spune că a frecventat acest mediu. A fost un episod în luna ianaurie, când un fin de-al său, un anume Bebe Sabie, aspirant la titlul de interlop, a dat un spectacol nocturn pe ritm de manele aproape sub geamurile clădirii unde lucrează naşul său. Credeam că e un epidod izolat, într-o efuziune bahică, finul încercând să-şi cinstească naşul. În aceste zile a apărut însă un alt episod care a făcut înconjurul presei centrale, în care numele lui Nica apare alăturat de un personaj mult mai sulfuros şi în legătură cu o mare afacere (unii i-ar spune tun) la aeroport.
Sigur, Nica spune că nu-l cunoaşte pe numitul Cristian Birlic, chit că a stat la masă cu el. Cert este însă că Iosif Nicoară, consilierul personal al lui Nica, îl cunoaşte bine, deBanat publicând un schimb de mesaje între acesta şi Birlic. Iar vor spune unii că nu e vina lui Nica, ci a consilierului său. Dar cum a ajuns Nicoară în anturajul lui Nica? Fost poliţist de frontieră, numele lui apîrând şi într-un dosar de corupţie, Nicoară este mai cunoscut sub porecla de “Borsetă”. O poreclă destul de sugestivă şi care numai ea ar fi trebuit să-l pună pe Nica pe gânduri. Dar dacă Robu l-a avut pe Nasleu, de ce să nu-l aibă şi el pe “Borsetă”, nu-i aşa?
Nu ştiu ce-şi doreşte Alin Nica la viitoarele alegeri locale. Mai vrea un mandat la Consiliul Judeţean? Vrea Primăria Timişoara, cum se vorbeşte tot mai mult, el nedezminţind acest zvon? Dar mai este până atunci. Un lucru este cert. Tânărul de perspectivă din urmă cu doi ani a ajuns un nou Nicolae Robu, poate nu chiar atât de narcisist, dar mai este timp. Adică exact ceea ce dispreţuia mai mult în politică.
Comentarii prin facebook