La finalul lunii iulie a apărut o nouă lege privind zonele metropolitane, aceasta însemnând că mai multe localităţi se pot asocia pentru o coordonare mai bună activităţilor economice şi sociale. Potrivit anexelor legii, Zonei Metropolitane Timişoara îi sunt arondate 27 de comune, împărţite în două categorii, numite “coroane”. Şi Lugojul are dreptul de a-şi constitui propria zonă metropolitană, fiindu-i arondate şapte comune.
Potrivit legii, prin zonă metropolitană se înțelege asocierea de dezvoltare intercomunitară, constituită pe bază de parteneriat, între municipiile reședință de județ ori alte municipii și unitățile administrativ-teritoriale aflate pe teritoriul metropolitan.
O noutate este înfiinţarea a două coroane de comune din jurul municipiilor reşedinţă de judeţ. Prima coroană urbană este întregul teritoriu cumulat al comunelor din imediata vecinătate a unui municipiu cu care acestea au cel puțin un punct de hotar comun. A doua coroană urbană este teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a primei coroane urbane
Astfel, Zonei Metropalitane Timişoara îi sunt arondate 27 de comune, dintre care nouă sunt în prima coroană: Dudeștii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc, Moșnița Nouă, Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiu Român, Șag
În coroana a doua sunt 18 comune: Becicherecu Mic, Bucovăț, Cărpiniș, Cenei, Chevereșu Mare, Fibiș, Giarmata, Mașloc, Orțișoara, Parța, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Satchinez, Uivar, Variaş.
Şi în jurul celui de al doilea municipiu al judeţului, Lugoj, se poate constitui o zonă metropolitană, comunele arondate (şapte) fiind următoarele: Bârna, Boldur, Coşteiu, Criciova, Gavojdia, Traian Vuia, Victor Vlad Delamarina.
O altă noutate este că 30 la sută din impozitul pe venit ar urma să fie virat în contul localității pe raza căreia domiciliază salariatul, iar 70 de procente în conturile localităților pe raza cărora își desfășoară activitatea firma la care lucrează respectivul salariat. Până acum întregul impozit rămânea în localitatea în care îşi desfăşura activitatea firma.
O comună bogată, cu multe firme, ar fi mai puțin interesată ca veniturile ce îi vin de la societățile de pe raza ei să se împartă.
În schimb, aşa numitele “localităţi dormitor”, bogate, dar fără multe firme, vor primi mai mulţi din impozitele reținute locuitorilor.
Fiecare unitate administrativă trebuie să își facă un calcul financiar, dacă pierde sau câștiga prin aderare.
Potrivit lergii, odată constituite, zonele metropolitane, au mai multe oportunităţi de dezvoltare, printre care:
- asigurarea unei planificari teritoriale integrate si durabile;
- dezvoltarea infrastructurilor de interes comun care sa asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane;
- îmbunătăţirea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- dezvoltarea infrastructurii educaţionale şi de sănătate;
- furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local;
- diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială;
- atragere de investiţii
Aderarea la o zonă metropolitană se face voluntar, printr-o hotărâre a consiliului local.
În Timişoara şi zona limitrofă, poate fiind şi o perioadă de concedii, nu au început mari dezbateri priviond înfiinţarea zonei metropolitane.
Viceprimarul Timişoarei Ruben Laţcău a declarat pentru deBanat că îmbrăţişează ideea înfiinţării Zonei MetropolitaneTimişoara, menţionând că legea are însă unele lacune. (Despre unele probleme vorbesc chiar şi lideri PSD.)
„Eu sunt de acord cu crearea acestei zone, chiar dacă Timişoara ar putea pierde astfel nişte bani. Problema este că legea are unele neclarităţi care trebuie rezolvate”, ne-a declarat Laţcău.
“Nu am studiat foarte mult legea, trebuie să recunosc oricum e nouă. Nu aş vrea să mă pronunţ nepregătit, dar trebuie să vedem ce beneficii am putea avea. Sigur, dacă vom exista efecte pozitive noi, vom adera”, ne-a declarat viceprimarul comunei Giroc, Dan Vîrtosu (PNL).
Mai reţinut este primarul comunei Moşniţa Nouă, Florin Bucur (PNL), comună dezvoltată mai degrabă din punct de vedere imobiliar, decât economic.
“Nu cred că e un subiect prioritar acum. Trebuie totuşi să vedem ce beneficii ar fi. Dar probabil vor fit taxe mai mari şi alte probleme, astfel că nu am luat în calcul până acum această aderare. Dar, probabil, vom discuta problema la un moment dat, vom face şi o consultare publică”, a declarat Bucur.
Comentarii prin facebook