La doar două zile de la aprobarea, de către Consiliul Local Timișoara, a preluării Sinagogii din Fabric, iată că fostul templu al comunității evreiești, aflat într-o stare desul de proastă, intră deja în administrarea primăriei. Joi, reprezentanții orașului și cei ai Comunității Evreiești au bătut, oficial, palma pentru realizarea transferului. Urmează și primele lucrări de reabilitate, cele de urgență.
Prin această preluare, superba Sinagogă va fi redată întregii comunități timișorene, spune primarul Timișoarei. Orașul a beneficiat de prezența evreiască, este acum momentul ca și orașul să ofere ceva înapoi, a mai spus acesta.
”Astăzi este o zi în care din nou legătura între comunitatea evreiască și orașul Timișoara este confirmată și întărită. Astăzi preluăm în administrare Sinagoga din Fabric, una dintre cele mai frumoase sinagogi din țară și o sinagogă care a dat caracter acestui cartier. Faptul că o preluăm într-o stare avansată de degradare, cu fermul angajament că nu doar că vom opri degradarea, ci o vom și reabilita pentru a o reda comunității, este și un semn de recunoaștere față de comunitate. Comunitatea Evreiască a construit la propriu și la figurat Timișoara, de care ne bucurăm astăzi împreună cu multe alte etnii, dar a avut o contribuție enormă și faptul că acum este rândul nostru, ca și oraș, să ajutăm să salvăm un un patrimoniu comun nu se putea potrivi mai bine”, a declarat primarul Dominic Fritz.
Pentru renovarea clădirii există deja proiecte întocmite.
”Într-o primă etapă vom pune această clădire în siguranță în următoarele săptămâni și luni, adică vom închide toate găurile prin care intră păsări, vom face niște lucrări de urgență la acoperiș ca să nu mai intre apă, astfel încât să păstrăm clădirea așa cum este acuma, pentru că altfel acoperișul este într-un mare pericol să pice și în același timp vom coagula toată comunitatea timișoreană în jurul acestui proiect. Am început cu Festivalul Impuls, care a fost derulat de către Institutul Francez, finanțat de Primărie, unde a fost aici un workshop în în vară, un atelier cu arhitecți din Franța, specializat pe salvarea patrimoniului. Vom lucra cu Facultatea de Arhitectură aici în Timișoara, bineînțeles, cu comunitatea evreiască și vom lucra și cu echipa de arhitecți care în 2013 deja au lucrat la un proiect pentru această clădire”, a mai spus Fritz.
Contractul de administrare s-a făcut pe o perioadă de 49 de ani, proprietarul rămâne în continuare comunitatea evreiască și cred că este și astăzi și asta este un o nuanță foarte importantă.
Liviu Vexler, conducătorul Comunității Evreiești din România, spune că își pierduse deja încrederea că Sinagoga va reveni la viață.
”Am ajuns astăzi aici după un drum foarte lung și foarte complicat, care a fost de obicei marcat de fiecare dată de-a lungul anilor, de o tentativă eșuată sau de o speranță care s-a năruit. Primul și cel mai important lucru este că în acest imobil, care a fost construit din speranță, și-a păstrat speranța și continuă să emită speranțe și mai târziu. Nu puțini au fost cei care abandonaseră încrederea că se va putea sau mai ales că urmează să se facă ceva. Am dorit ca atunci când proiectul a început, imobilul în ansamblul său, dar mai ales istoria pe care o are în spate, să fie redat întregii comunități locale, ceea ce cred că este și scopul principal, chiar dacă rămâne din punct de vedere moral un lăcaș de cult iudaic. Va fi un spațiu dedicat unui centru multicultural de care să se poată bucura întreaga comunitate locală din Timișoara. (…) Restaurarea acestei sinagogi este un tribut tribut adus timișorenilor, în primul rând timișorenilor care nu a uitat contribuția comunității evreiești, dar care nu-și uită propria istorie. (…) O nouă șansă apare și așa cum am arătat în cazul Sinagogii din Cetate, pe care nu am abandonat-o, așa cum am arătat, atracția pe care o are pentru public, pentru turiști și valoarea pozitivă pe care a adus-o municipiului”, a spus și Silviu Vexler, președintele Comunității Evreiești din România.
Probabil cea mai mare mulțumire pentru reabilitarea sinagogii va fi cea a comunității evreiești locale.
”Astăzi se împlinește un vis de generații al comunității noastre. A fost un vis, a fost un vis de generații, a fost un vis al comitetului nostru de conducere, a fost un vis al federației noastre că această sinagogă să redevină la frumusețea ei de odinioară. Nu va fi, desigur, un loc de rugăciune, va fi un loc dedicat comunității largi a orașului Timișoara, va fi un loc de întâlnire culturală și noi nu putem decât să fim bucuroși pentru acest lucru”, a spus și Luciana Friedman, președintele Comunității Evreiești din Timișoara.
Sinagoga a fost ridicată după proiectul arhitectului Lipot Baumhor, un arhitect foarte important al întregii regiuni, care a edificat și clădiri importante ale Timișoarei, cum este Liceul Carmen Silva, Rectoratul Politehnicii sau Palatul Apelor, Sinagoga nu a mai funcționat din anii 80. O perioadă a fost dată în comodat Teatrului Național din Timișoara, din păcate, instituția nu a avut resursele să o renoveze.
Lucrările absolut necesare în acest moment sunt importante, presupun intervenții decisive în mai multe puncte.
”Urmează să realizăm o serie de lucrări pentru punere în siguranță care foarte pe scurt odată la nivelul învelitori, urmează fie să înlocuim perimetral o parte din tabla fălțuită sau să aplicăm o membrană hidroizolantă pentru a opri apa pluvială să se infiltreze în interior și să creeze și mai mari stricăciuni, cel mai probabil după ce ați văzut cum e în interior. Urmează ca la planșeul chiar de deasupra intrării să intervenim pentru punere în siguranță. Vor fi câteva lucrări structurale, fie înlocuirea grinzilor de lemn sau intervenții cu grinzi metalice astfel încât acel planșeu să nu să nu colapseze în totalitate. Desigur vor fi lucrări de decolmatare a scurgerilor care sunt în acest moment acoperită de mizerie la nivelul acoperișului, cum spunea și dl. primar, închiderea golurilor care în acest moment permit infiltrarea apei și a păsărilor în interior și îndepărtare a elementelor vegetale de pe fațadă și cel mai probabil pentru o scurtă perioadă de timp vom împrejmui clădirea în așa fel încât elementele de serie care se desprind în acest moment să nu poată ajunge pe spațiu public și printre cetățeni. Cele mai mari stricăciuni în acest moment sunt făcute de apa care s-a infiltrat la interior” Roxana Pătrulescu, expert în patrimoniu în cadrul Primăriei Timișoara.
Comentarii prin facebook