Disputa dintre Direcția Județeană de Cultură și Primăria Timișoara, pe tema pasarelei pietonale peste Bega, pare să se fi sfârșit, cel puțin în viziunea directorului primei instituiții, Sorin Predescu. El oferă o cronologie a desfășurării evenimentelor, pentru ca la final să acuze primăria că minte, dar și că nu știa sau nu a vrut să știe normativele de navigație pe Bega. Desigur, a răspuns și viceprimarul Lațcău, el vorbește acum, mai calm, despre aprobări de la diferite autorități, care se bat cap în cap.
Sub titlul ”Final de poveste la pasarelă”, Predescu spune că toată epopeea legată de pasarela respectivă a apărut după ce Direcția de Cultură ar fi avertizat, de mai multe ori, că respectiva pasarelă este degradată. Ulterior, în postarea sa de pe Facebook el spune că primăria a prezentat un studiu de fezabilitate cu o anumită înălțime a pasarelei, iar prevederile din documente au fost luate de bune de avizator.
”În 2021 la Comisia Zonală de Monumente Istorice apare un proiect de SF (studiu de fezabilitate). Paranteză – CZMI 12 (n.r. Comisia Zonală pentru Monumente Istorice) este o comisie formată din specialiști pe monumente istorice și cei patru arhitecți șefi de județe care propun avizarea (sau nu) a proiectelor din zonele istorice. În studiul de fezabilitate al pasarelei a apărut un pod mult mai înalt decât am anticipat, conform unui certificat de urbanism emis de Primăria Timișoara care spune că înălțimea minimă a pasarelei trebuie să fie de minim 5 (cinci) metri. Fosta pasarelă avea 3,5 m. Este o diferență importantă, Podul Decebal (Neptun) are 3 metri iar Michelangelo 2,6 metri de la luciul apei. La întrebarea din comisie adresată PMT de ce pasarela proiectată e atât de înaltă s-a răspuns că s-au schimbat normativele (respectiv regulamentul canalului navigabil Bega) și că de acum înainte aceasta e înălțimea standard a podurilor de pe canalul Bega. Am luat de bună informația, am plecat de la premisa de competență. CZMI a aprobat studiul de fezabilitate, următoarea etapă fiind avizarea la proiectul definitiv”, spune Predescu.
Ulterior, la același avizator apare proiectul pasarelei ISHO, doar că aici înălțimea e mai mică, ceea ce ar fi dus la analizarea de către reprezentanții avizatorului a reglementărilor. De aici și primele acuzații dure la adresa primăriei.
”Până la proiectul tehnic al pasarelei (PTH) a apărut în comisie o nouă documentație, o altă pasarelă în apropiere, podul ISHO, care era semnificativ mai jos. Văzând că există un precedent, comisia a cerut Primăriei Timișoara să încerce să coboare și pasarela de la parcul copiilor. Aici e indolența: pentru că plătiseră deja proiectul nu au dorit să îl mai modifice, deși, evident prin precedent, pasarela îndrăgostiților putea fi coborâtă. Simt nevoia să întrerup firul epic ca să se înțeleagă de ce un pod cu doi metri mai înalt e disfuncțional. Ca să urci de pe mal pe pasarela îndrăgostiților (cea existentă) este nevoie de trei trepte, cea propusă are un etaj de scări și rampe pe fiecare parte”, spune șeful Direcției de Cultură.
Conform acestuia, primăria nu a durut schimbarea proiectului, doar că cei de la Direcție ar fi citit regulamentul de navigație și constatat că înălțimea maximă nu ar fi atât de … înaltă. ”Primăria Timișoara a depus proiectul pasarelei fără a modifica nimic din aspect și înălțime clamând că au încercat să obțină o derogare de la Ministerul Transporturilor, dar că au fost refuzați. De fapt răspunsul a fost să se respecte regulamentul de navigație pe Bega O.M.T.I.C 1817/2020, pe care Primăria Timișoara l-a invocat ca argument în păstrarea înălțimii de 5 metri a pasarelei. De data asta n-am mai plecat de la premiza de competență a PMT și am citit acest regulament de navigație, care prevede că între km 115+600 (podul Mihai Viteazu) și km 118+350 (hidrocentrală) înălțimea de navigație este de 3 (trei) metri, ceea ce este și logic. În consecință pasarela nouă ar trebui să fie cam la fel de înaltă ca cea veche, mai suplă, mai funcțională, mai ieftină. Și de aici este despre cum acoperim cu zgomot eșecul de proiectare și lipsa de bun simț”, continuă Sorin Predescu.
De acolo ar fi plecat și ceea ce el numea ”public shaming”, într-o postare precedentă. ”La solicitarea noastră de aducere a pasarelei la normalitatea funcțională Primăria Municipiului Timișoara a ales să-i acuze pe paginile instituționale pe membrii comisiei zonale de monumente istorice, pe angajații Direcției Județene pentru Cultură, pe mine de imixtiuni politice, blocaje, rea voință, supunându-ne oprobriului public, îndemnând locuitorii orașului să facă presiuni pentru ca actualul proiect să fie avizat. Citez: ”ca să știe cetățenii cu cine au de a face!” Primăria minte când spune că acest proiect nu poate fi modificat și a greșit grav încă de la emiterea certificatului de urbanism. Fie n-au citit regulamentul de navigație pe Bega, fie au mințit cu intenție”, este poziția oficialul.
Lațcău: ”Avize emise de instituții care se bat cap în cap”
Viceprimarul Ruben Lațcău, partenerul de duel pentru Sorin Predescu în această dispută, răspunde pe scurt la cele scrise, într-un comentariu la respectiva postare pe Facebook, oferind și o explicație legată de înălțime. Mult mai calm, acum el spune că e prea multă birocrație și că sunt avize emise de mai multe instituții, care se bat cap în cap.
”Normativul la care face Sorin referire e corect, dar se referă la înălțimea ambarcațiunilor, nu a podurilor. Altfel zis, pe sub un pod cu golul până la tablier de 3 m nu poate circula o ambarcațiune cu înălțime de 3 m de la luciul de apă din motive ușor de înțeles. Dincolo de asta, eu sunt de acord că normativele MT sunt exagerate, cum și de acord ca multă birocrație e exagerată și inutilă, atât cea a primăriei cat și a altor instituții. Dar nu ăsta e subiectul, cum ar fi cel mai bine. Subiectul e unul de legalitate și avize. Și avem avize emise de instituții care se bat cap în cap. Culmea culmilor avem avize emise de aceiași instituție pe același obiectiv care se contrazic singure”, a scris Lațcău.
Comentarii prin facebook