Gara de Nord din Timișoara va căpăta aer din Orientul Mijlociu. Pasajul pietonal, care face legătura dintre peronul și parcarea gării, va fi îmbrăcat în peste 50.000 de piese de mozaic, care compun lucrarea „Mări sub pustiuri”, și care va fi găzduită în permanență în coridorul de trecere al gării timișorene.
Lucrarea efectuată din mozaic începe să prindă contur în aceste zile. Creatorul acesteia, artistul ieșean Dan Acostioaei, se află la fața locului și ansamblează piesele mozaicului. Pentru realizarea sa a fost nevoie de muncă migăloasă și de un volum mare de trudă. Conform estimărilor artistului, dacă ar fi fost realizată de o singură persoană, aceasta ar fi avut nevoie de aproximativ 150 de zile de muncă. A fost, însă, ajutat de un colectiv de studenți și absolvenți ai Facultății de Arte Vizuale și Design Iași. Bucățile au fost tăiate individual și amplasate pe un suport. Acum ele sunt transferate la pasajul pietonal din Gara de Nord.
Amintirile din Siria, în pasajul pietonal din Gara de Nord
Piesa de mozaic care va acoperi întregul coridor de trecere face parte din cercetările îndelungate ale artistului Dan Acostioaei, cu privire la experiența de muncă a tatălui său în Siria, în perioada 1975 – 1978. O perioadă în care România socialistă avea relații comerciale și politice apropiate de Orientul Mijlociu și nu numai.
Amintiri din Siria
„Lucrarea este parte a unui proiect început în 2015. Are legătură cu perioada socialistă, cu anii ’70 – ’80. România avea atunci relații economice și politice cu țările africane și din zona arabă. Are și o conotație personală. Tatăl meu a lucrat între 1975 și 1978 în Siria, și 1981 și 1983 în Irak. Am efectuat o cercetare a arhivei familiei mele, în care există o corespondență, atât fotografii, cât și cărți poștale, scrisori sau documente pe care le-au adunat părinții mei. Scoate în evidență povestea atât personală, cât și dintr-o perspectivă istorică a felului în care muncitorii români lucrau în străinătate în acea perioadă”, ne-a spus artistul Dan Acostioaei.
Efectiv, creația artistului este imaginea unei cărți poștale trimise de tatăl său, aflat în Siria la muncă, către mama sa, aflată în România.
Fenomenul migrației, mai actual ca niciodată
Trecerea anilor nu a schimbat nicidecum fenomenul migrației. Ba din contră, el a fost accentuat. Mai mult ca niciodată, românii aleg să plece din țară în căutarea unei vieți mai bune. Exodul românilor este confirmat de cifre. Din 2007 și până în 2017 din țară au plecat 3,4 milioane de români, adică aproximativ 17% din populație. La capitolul emigrație, România ocupă locul doi mondial, după Siria, în condițiile în care în țara noastră nu există conflicte armate. Astfel că tema redată de mozaicul ieșeanului Dan Acostioaei este actuală și așezată într-un loc în care oamenii pleacă și vin. Pasajul pietonal din Gara de Nord Timișoara este tranzitat zilnic de sute, poate chiar mii de persoane.
„Există și o conotație a migrației forței de muncă înspre vest din România. De asemenea, și a situației migranților care vin din Africa și Orientul Mijlociu înspre Europa. Nu întâmplător am ales Gara de Nord din Timișoara ca amplasament. Ea, de fapt, se referă la acest fenomen de relocare, de călătorie, de distanță”, a menționat Dan Acostioaei.
Lucrarea „Mări sub pustiuri” are 2 metri înălțime și 7 metri și jumătate lățime. Va rămâne permanent în Gara de Nord din Timișoara. Este parte integrantă a conceptului curatorial al Mariei Lind și Ancăi Rujoiu pentru Bienala Art Encounters 2019. Unele dintre lucrări – printre care și mozaicul „Măsuri sub pustiuri” – vor fi activate în lunile dinaintea deschiderii expoziției oficiale, care va avea loc din 20 septembrie.
Inaugurarea lucrării va avea loc sâmbătă, 3 august, de la ora 11.00, în pasajul de la Gara de Nord din Timișoara.
Cine este artistul Dan Acostioaei
Dan Acostioaei (n. 1974, Iași) este al doilea artist care participă la seria de activare premergatoare deschiderii expozitiei. Lucrările sale provin din fascinaţia faţă de suprapunerile dintre relaţiile de consum, instituţionalizarea misticului și spectacularizarea politicului prin forme de reverenţă asemănătoare cu aceea a credinţei în transsubstanţiere. Discontinuitatea teritoriului cultural și contradicţiile duplicitare dintre spectacolul artei contemporane și angajamentul social se reflectă interogativ, cu ironie și autoironie, în scenografierea și coregrafierea unor asocieri care frizează absurdul.
Preocuparea pentru condiţia marginală a artistului contemporan provincial care se raportează la diverse niveluri de exercitare a puterii instituţionale hegemonice se interpolează de cele mai multe ori în „situaţiile” imaginate de Dan Acostioaei prin speculaţia limbajului specific al ritualului religios creștin-ortodox interferat cu fragmente de limbaj mediatic unde liturgicul devine design, lifestyle sau mondenitate.
Expoziţii (selecţie): Southern Constellations: The Poetics of the Non-Aligned, Museum of Contemporary Art Metelkova (+MSUM), Ljubljana (2019); Viaţa – mod de întrebuinţare, Bienala Art Encounters, Timișoara (2017); Notes on a Landscape, curator Wim Waelput, Art Safari, Galeriile Kretzulescu, București (2017); În vremuri de speranţă și neliniște. Artă critică din Iași, MNAC București (2015/16); Few Were Happy with their Condition: Video and Photography in Romania, Motorenhalle, Dresda (2015); The School of Kyiv, Bienala de la Kiev (2015); One Sixth of the Earth – Ecologies of Image, MUSAC, Leon (2012); Transitland: Video art in Central and Eastern Europe 1989-2009, Reina Sofia, Madrid (2010); Illuminations, Level 2 Gallery, Tate Modern, Londra (2007).
[ngg src=”galleries” ids=”4657″ display=”basic_thumbnail”]
Comentarii prin facebook