Originea cunoscutei expresii „salvat de clopoţel” („saved by the bell”) nu vine din mediul şcolar şi nici măcar cel al boxului. Istoricul ei este destul de funebru şi îşi are provenienţa în Anglia secolului XIX. Pentru că au fost cazuri de oameni îngropaţi de vii din greşeală (comă de exemplu) s-a luat decizia ca de mâna morţilor să fie legată o sfoară care ieşea afară prin sicriu şi era legată de un clopoţel. Suna clopoţelul, iar paznicii cimitirului interveneau imediat şi salvau mortul… viu.
Un astfel de „mort viu” al politicii din România este ALDE. Atât la alegerile europarlamentare, cât şi la cele locale din 27 septembrie, românii i-au ambalat frumos în coşciuge pe Călin Popescu Tăriceanu şi ALDE, le-au cântat prohodul şi i-a băgat în groapă. Totuşi, se pare că nu erau chiar morţi de tot. Aşa că au tras de sfoara legată la clopoţei. PSD nu i-a mai salvat însă, ca de obicei, probabil fiindcă are faliţii săi. Respectiv, numărul de locuri eligibile este mult mai mic decât la precedentele alegeri parlamentare.
Disperat, Tăriceanu a mai tras de clopoţel cu ultimele puteri pe care le mai avea. Şi – ce să vezi – când mai toţi românii jubilau că au mai scăpat de un „cadavru politic”, s-a trezit Victor Ponta să ia cazmaua şi să-i scoată din groapă pe Tăriceanu şi al său ALDE. Exact, acel Ponta care ne tot vorbeşte de reformarea clasei politice, de social-democraţia modernă şi progresistă, de un partid ofertant pentru tineri. Tocmai el a salvat „relicva” care a cântat pe la mai toate mesele politice ale ultimilor trei decenii.
Nu ştiu ce socoteli şi-a făcut de această dată Ponta, pe care unii îl cred un geniu al politichiei româneşti, când a decis să se asocieze cu cele două procente ale ALDE. (E drept, sunt mulţi care i-au pus lui Ponta şi eticheta de „prostul politicii”.) Fiindcă în politică rareori cinci plus doi fac şapte. De multe ori poate să facă şi nouă, chiar zece, când provoacă un anume entuziasm. Dar tot de multe ori cinci plus doi poate da patru sau chiar mai puţin, în urma unei mişcări centrifuge. Cum o să vină Ponta să ceară tinerilor să voteze un personaj absolut sulfuros precum Norica Nicolai, această Ană Pauker retuşată? Evident, nici cu Tăriceanu nu ţi-e ruşine. Nu mai vorbesc că tot ALDE a dat ţării „Avocatul infractorilor”, Renate Weber, care şi acum face eforturi disperate să umple spitalele cu bolnavi Covid, implicit şi morgile.
Dar e treaba lui Ponta. Poate la alegeri le va face multora o nouă bucurie, producând două victime dintr-o lovitură: şi ALDE şi Pro România. Iar dacă am început cu o expresie englezească, să termin cu una românească. Să nu ajungă Ponta să spună că „pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti”. Sau chiar una mai neaoşă: „Şi-a băgat mortu’ în casă!”
Comentarii prin facebook