Premierul Eugen Tomac și miniștrii care au apărut pe surse ca făcând parte din executivul președintelui Nicușor Dan n-ar avea de ce să ne enerveze prea tare. E vorba de oameni categoric proeuropeni, nici politicieni, nici tehnocrați 100%, nu știu cât de eficienți, dar cei mai mulți dintre ei onorabili în domenile profesionale de unde provin, dacă vreți un dream-team de Superligă, dacă nu unul de Champions League, că ne-am întinde prea tare cu comparațiile fotbalistice.
Partea proastă la acest dream-team e că degeaba joacă Messi, Denis Alibec sau dl. Papahagi acolo, dacă antrenorul nu știe cu mingea. Mai rău, dacă patronatul echipei este chitit să câștige nu din performanțele sportive, ci din blaturi la pariuri, băgând alcool în suplimentele alimentare ale jucătorilor. Cam așa stăm astăzi cu un guvern format din „băieți buni”, dar ghidonat de pușlamale cărora nu le stă gândul decât la combinații de imagine care să rodească în 2028.
Rodesc pe dracu, se înțelege, dar pentru ele asta e ultima soluție, să ducă mai departe un mod de organizare politică și administrativă cu care au controlat țara aproape patru decenii. Vă imaginați un guvern cu secretari de stat PSD, poate și un ministru-doi mai trandafirii, care va face reforme așa cum ar scrie ele la carte? Sau cum ar arăta un studio de știri la Romania TV sau Antena3 CNN când echipa premierului Tomac ar face ceva dureros pentru largi pături sociale, dar necesar pentru echilibrarea bugetară a țării?
Ar trece proiectele de lege și ordonanțele de urgență în parlament dacă se încearcă o reformă administrativă, dacă miile de locuri calde din companiile de stat s-ar desființa sau scoase la concurs deodată cu vânzarea de acțiuni spre privat? Dar strângerea cu șurubul a investițiilor de zeci de miliarde prin programe gen „Anghel Saligny”, limitarea lor la ce e strict necesar și controlul la sânge al contractelor din care mulgeau până acuma aleșii sau reprezentanții partidului?
Nu numai al unui partid, se înțelege, ci până acuma al mai multora, dar tocmai tocmai asta îl recomanda pe premierul Eugen Tomac în lucrarea venită de la Cotroceni, independența și „tehnicul” din jurul echipei sale. Dream-teamul nu va merge, deși jucătorii sunt buni. Din tribune se va urla până la epuizare pentru „binele poporului”, spre distracția Olguței Vasilescu, iar asta va compromite atât „vedetele” selecționatei Tomac, dar și ideea oricum uzată de guverne de tehnocrați sau de uniune și gâlceavă națională.
Mulți se întreabă de ce președintele Nicușor Dan protejează PSD-ul în tot ce a făcut de când s-a pornit demolarea Guvernului Bolojan. Ar exista o explicație. Că are nevoie de o plasă de siguranță împotriva unei suspendări venite la un moment dat dinspre AUR. Altfel, m-ar bucura gândul că Nicușor Dan a devenit un președinte jucător, misterios chiar și că ar tremite în parlament propunerea Tomac tocmai pentru a pica la prima încercare. Pentru ca mai apoi să propună ceva mai hardcore.
Nu că s-ar termina criza, din contra, dar măcar am vedea cum reacționează PSD-ul. Un PSD speriat de moarte de alegeri anticipate ar merge până acolo încât la a doua propunere cred că ar vota cu patru mâini și o propunere cu numele Traian Băsescu. Nu că ar rupe ea munții această desemnare, dar măcar așa, mai râdem.
Comentarii prin facebook