Președintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare legea dată de PSD și acoliții pentru atribuirea parlamentului rolului decident în problema fixării datei alegerilor. Cum ar veni, dacă stabilește guvernul, scrutinul va fi la început de decembrie, anul ăsta. Dacă stabilea parlamentul, am fi avut alegeri în primăvară, când nu știm dacă stăteam mai bine sau mai rău cu pandemia, căci de pandemie îi durea la bașcă pe pesediști de Buzău și din toată țara. Schema cu împinsul alegerilor spre la anul nu mai prea are cum să le iasă, căci președintele și apoi guvernul mai pot ataca la CCR, iar timp nu mai este.
Într-o țară normală, cu un guvern serios și un parlament sănătos la cap, cu cetățeni mai degrabă responsabili decât invers, într-un stat aproape ideal de pe pământul ăsta, să-i zicem Islanda, propunerea liderului politic Marcel Ciolacu, ca toți demnitarii țării să se gândească la sănătatea națiunii și nu la alegeri, ar fi o frământare logică și de bun simț. Să vină un adversar politic ca Klaus Iohannis ori Ludovic Orban cu un proiect electoral exact când statisticile dau peste cap realitățile din unitățile spitalicești, când lumea licitează pentru un loc la terapie intensivă, iar medicii sunt extenuați de atâta muncă cu pandemia, ar fi aproape indecent, obraznic, egoist.
Nimeni n-ar face așa ceva în Islanda, nici Iohannis, nici Orban, Barna, nici Ciolacu sau Ponta, nu, acești oameni ai ghețurilor ar fi muncit mai abitir ca până atunci și ar fi făcut tot posibilul ca Islanda să iasă din criză. Probabil că disputele politice s-ar fi dus acum pe tema închiderii țării pentru a readuce în control pandemia. Două-trei săptămâni de izolare ca-n primăvară și reducem la un sfert locurile ocupate în ATI sau spitalele suport Covid. După care am fi putut intra în calculul alegerilor, fără presiunea de acum pe sistemul sanitar.
Nici vorbă ca în Islanda aflată în mare criză să vină un Marcel Ciolacu să majoreze pensiile cu 40% exact atunci, să promită sporuri pentru profesori exact când școala se retrage aproape toată în online, lăsând bugetul cu o gaură imensă. Pe de altă parte, în România se întâmplă ca Orban să lase țara să facă ce vrea, pe ideea că mâine sunt alegeri și nu trebuie să supere prea tare. Nu, în Islanda regulile sunt reguli, sancțiunile sunt sancțiuni și nu se teme nimeni că disciplina venită de sus ar putea întoarce electoratul de la intenția de a mai vota cu tine. Ba din contră, în Islanda premierul și în general autoritatea se preocupă să ofere prin disciplină un sentiment cât mai mare de siguranță în acele momente dificile.
Din acest motiv basmele sunt basme, iar orice asemănare a decidenților lor cu decidenții noștri trebuie să fie o simplă fabulație și ar putea trezi bănuiala unui abuz în consumul de droguri. Lecția de „moralitate” dată de liderii PSD ori Pro România în sprijinul ideii de amânare a alegerilor este o ipocrizie fără margini și e la mintea cocoșului de ce a fost ea lansată. Chiar și cu calendarul amânării alegerilor dat peste cap, propaganda lor va scoate obsedant în evidență scenariul islandez de mai sus. Adică lipsa de decență a politicienilor noștri de a se gândi la salvarea poporului din boală, nu la problema lor electorală.
România nu este Islanda și românii nu sunt islandezi. Ai noștri nu sunt blonzi, sunt de un egoism cumplit, iar cuvântul „patriotism” îl folosesc cât să ne scârbească și mai tare. Iată de ce tocmai amânarea alegerilor ar fi fost mult mai periculoasă decât este riscantă organizarea lor în decembrie 2020. Clasa politică românească n-are mamă, n-are tată înainte de alegeri. Parcă este în transă, ar băga sub pământ pe oricine s-ar împotrivi interesului său, iar prima victimă este bugetul acestei țări. Niciodată bugetul României nu iese mai sleit decât după niște alegeri. Atunci se găsesc toți escrocii electorali să ofere „cadouri” pe datoria ce urmează să o plătească tocmai cel „cadorisit”.
Imaginați-vă cum va ieși țara asta nu din criza medicală, căci dintr-o criză medicală vom ieși deodată cu Europa, dar cum vom ieși din cheltuiala irațională de dinainte de algeri? Niciodată combinația nu a fost mai mortală. Epidemia de corona, economia în declin, conflictul dintre puterea guvernamentală (PNL) și cea parlamentară (PSD), toate la un loc ducând la un cocktail de o toxicitate explozivă. Dacă la toate astea mai pui că Guvernul PNL judecă totul în aceeași ecuație electorală, fiindu-i frică să ia măsuri ferme, să sancționeze, să încerce să aducă disciplina aia nordică, vă invit să evaluați riscul amânării alegerilor până în primăvară. Faceți odată alegeri și lăsați-ne naiba în pace!
Patru ani.
Comentarii prin facebook