Cum a evoluat alimentarea cu apă din Timișoara. De la apa curată a Begăi, la 600 de kilometri de conducte și contorizarea integrală a consumatorilor/FOTO

fantana Timisoara

fantana Timisoara

Timișoara și timișorenii nu au avut întotdeauna parte de cea mai bună apă de băut. Terenul mlăștinos a limitat semnificativ, în ultimele secole, accesul la apa de calitate, dar efortul permanent al autorităților din diferite vremuri a oferit cetățenilor soluțiile necesare. Vedeți cum a evoluat, de-a lungul ultimelor sute de ani, alimentarea cu apă a orașului.

Ultima dintre poveștile de istorie prezentate de Muzeul Național al Banatului se referă la evoluția alimentării cu apă a Timișoarei. Aflăm cum s-a plecat de la folosirea apei din râul Bega, devenită nepotabilă după evoluția orașului, urmată de săparea de fântâni care, la rândul lor, nu aveau o apă bună.

”Apa băută de timișoreni până în 1732 a fost cea a râului Bega, care pe atunci era nepoluată. Evlya Celebi, călătorul turc, menționa la 1660, grilajul de lemn ce împiedica crengile și ierburile să ajungă odată cu apa râului în interiorul cetății. Periodic, albia acestuia era curățată și procedeul s-a menținut peste veacuri. Odată cu primele lucrări de drenare și de săpare a canalelor de mori din Timișoara (1720-1730), apa râului a devenit mai tulbure și mai puțin curată. Fântânile săpate de militari (1722, 1739) aveau o apă de nebăut. De altfel și la 1831 din cele 127 de fântâni ale orașului doar în 33 se afla apă potabilă”, ne spun cei de la Muzeul Național al Banatului Timișoara.

Tehnica modernă a vremurilor își face loc în Timișoara, odată cu habsburgii și cu instalarea lui Florimund Mercy pe post de guvernator. Apa vine acum la cetățeni prin conducte de lemn! Armata maghiară condusă de generalul Bem, care asedia orașul, a distrus acest sistem o sută de ani mai târziu.

”În 1732, din ordinul guvernatorului Mercy a fost construită prima mașină hidraulică care alimenta cu apă filtrată din Bega 8 cișmele publice în interiorul cetății. Apa era transportată printr-un sistem dublu de conducte de lemn îngropat în pământ. În anul 1774 a fost construită o nouă instalație care a fost comparată cu cele ce funcționau la Londra, Paris și Ausburg și care alimenta 14 cișmele publice. În mai 1849 ea a fost distrusă de armata maghiară a generalului Bem care ocupase Fabricul. Vreme de patru decenii, până în 1888, timișorenii au băut apa fântânilor care, în timpul asediului de peste 3 luni fuseseră sleite și care, după decenii de la terminarea construcției cetății, erau alimentate din nou de stratul freatic superior”, mai aflăm de la MNaB.

Urmează o altă perioadă de evoluții tehnice în alimentarea cu apă a Timișoarei, se folosește în premieră un nou mod de forare a fântânilor, iar o lungă perioadă timișorenii beau numai apă de cea mai bună calitate.

”În anul 1888, parohul româno-catolic din Cetate a forat în curtea parohiei de pe str. Bolyai, o fântână “americană”, adâncă de 60 m care avea apă ascensională până la 1 m sub nivelul solului de unde putea fi pompată cu ușurință. În numai un deceniu în Timișoara au fost forate peste 300 de astfel de fântâni. Între 1890 și 1894 meșterul fântânar Seidl din Vârșeț, a forat fântâna din Piața Unirii căutând apă arteziană pe care a găsit-o la peste 400 m adâncime. În Elisabetin, prima fântână a fost folosită din 1898 iar în 1903 era instalată o fântână cu pompă de mână în fața teatrului. Între 1898 și 1906, primăria a inițiat mai multe campanii de foraje adânci în jurul orașului pentru a stabili potențialul surselor de apă potabilă subterană necesare viitoarei alimentări moderne cu apă a Timișoarei ce urma să se dezvolte după demolarea fortificațiilor. Noua rețea de apă a orașului a fost realizată între 1907 și 1914 și de atunci și până în 1959 timișorenii au băut exclusiv apa izvoarelor subterane. Conductele de apă se întindeau pe 97,4 km și sistemul era reglat de cele două turnuri – rezervor de apă înălțate (1914) în Fabric și Josefin”, aflăm din cercetarea istorică.

Evoluția spectaculoasă a orașului și dezvoltarea acestuia face necesară revenirea la apa Begăi. Se ajunge la dezvoltarea unei rețele de sute de kilometri de comducte pentru transportul apei potabile.

„Uzina de apă nr. 1 ce funcționa încă în 1914 avea o capacitate inițială de 6.000 mc care a sporit până la 16.000 mc. Dezvoltarea orașului era imposibilă fără ca să i se asigure apa necesară. În 1959, din sus de stăvilarul Hidrocentralei a fost construită Uzina de apă nr. 2 care prelucra apa Begăi făcând-o potabilă. La sfârşitul secolului XX funcționau nu mai puțin de cinci “uzine de apă”. Mai bine de 80% din apa care o primesc timișorenii provine din Bega, scurgându-se pe o rețea de conducte lungă de peste 567 km. În fiecare oră această rețea este alimentată cu 5.000.000 litri de apă. Cei 125 litri de apă pe care-i consumă zilnic fiecare timișorean sunt integral contorizați, Timișoara fiind primul oraș din România care s-a aflat în această situație”, se mai arată în expunere.

Bibliografie: Florin Medeleţ, "Timişoara. Povestea oraşelor sale", volum semnat alături de artistul vizual Dan Buruleanu

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

1 comentariu pentru acest articol

Mihaela a spus: (martie 29th, 2021 at 08:59 )

Multumim pentru lectia de istorie.
Imi face mare placere sa citesc aceste articole despre istoria orasului, le astept cu nerabdare pe urmatoarele .

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

SDM a finalizat lucrările de reparații a carosabilului și trotuarelor pe șase străzi din Timișoara

Lucrările de reparații la șase noi străzi din Timișoara au fost finalizate de Societatea de Drumuri Municipale. Primăria a mai anunțat că sunt în lucru și alte asemenea operațiuni la refacerea carosabilului și a trotuarelor și că lucrările continuă atât timp cât condițiile meteorologice permit intervențiile. În acest moment se desfășoară reparații pe străzile Martir...
Citeşte tot articolul Citeste articolul SDM a finalizat lucrările de reparații a carosabilului și trotuarelor pe șase străzi din Timișoara
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

În perspectiva unei alianţe la nivel local, USR oferă PNL o funcţie de viceprimar al Timişoarei. Fără să ceară nimic în schimb

Până la sărbătorile de iarnă, Timişoara va avea un un nou viceprimar, principala favorită în acest sens fiind consiliera locală PNL Silvia Chiţac. În urma demiterii lui Dominic Fritz din scaunul de primar al Timişoarei a fost eliberat un scaun de viceprimar. Şi asta fiindcă Ruben Laţcău a “avansat” în poziţia de primar interimar, mai...
Citeşte tot articolul Citeste articolul În perspectiva unei alianţe la nivel local, USR oferă PNL o funcţie de viceprimar al Timişoarei. Fără să ceară nimic în schimb
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Gratuităţi pentru școli și sportul de performanță la baza Costică Rădulescu

Primăria Timișoara propune gratuități la noua bază sportivă „Costică Rădulescu” pentru anumite categorii de beneficiari, inclusiv cluburi sportive, școli și organizații care desfășoară activități de interes public. Regulamentul de funcționare și tarifele vor fi supuse votului Consiliului Local.  Municipalitatea propune ca baza sportivă să fie utilizată de SCM Timișoara și secțiile sale, cluburi sportive, școli...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Gratuităţi pentru școli și sportul de performanță la baza Costică Rădulescu
ISHO Timișoara

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Colterm caută transport rutier pentru aducerea cărbunelui din Oltenia la CET Sud. Gara Primăriei Timișoara de la Motru ar putea rămâne fără obiectul activității

Societatea de termoficare a Timișoarei a demarat demersurile pentru a realize transportul cărbunelui necesar funcționării CET Sud cu ajutorul autocamioanelor. Măsura este necesară pentru că timp de cinci ani calea ferată dintre Drobeta Turnu Severin și Caransebeș ar urma să fie închisă circulației, iar cărbunele din bazinul minier Motru nu ar mai avea cum să...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Colterm caută transport rutier pentru aducerea cărbunelui din Oltenia la CET Sud. Gara Primăriei Timișoara de la Motru ar putea rămâne fără obiectul activității

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Primăria Timișoara propune gratuități la noua bază sportivă „Costică Rădulescu” pentru anumite categorii de beneficiari, inclusiv cluburi sportive, școli și organizații care desfășoară activități de interes public. Regulamentul de funcționare și tarifele vor fi supuse votului Consiliului Local.  Municipalitatea propune ca baza sportivă să fie utilizată de SCM Timișoara și secțiile sale, cluburi sportive, școli...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Gratuităţi pentru școli și sportul de performanță la baza Costică Rădulescu
Lucrările de reparații la șase noi străzi din Timișoara au fost finalizate de Societatea de Drumuri Municipale. Primăria a mai anunțat că sunt în lucru și alte asemenea operațiuni la refacerea carosabilului și a trotuarelor și că lucrările continuă atât timp cât condițiile meteorologice permit intervențiile. În acest moment se desfășoară reparații pe străzile Martir...
Citeşte tot articolul Citeste articolul SDM a finalizat lucrările de reparații a carosabilului și trotuarelor pe șase străzi din Timișoara
O întârziere de câteva zile la plata salariilor din ultima lună pentru angajații de la Direcția de Prestări servicii a Consiliului Județean Timiș va aduce o nouă ajustare a bugetului de venituri și cheltuieli a administrației județene. Conducerea spune că bugetul salarial inițial a fost calculat pe baza aplicării unei reorganizări și a externalizării unor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul ”Deranj” temporar la plata salariilor de la Direcția de Prestări Servicii a CJT. Bugetul, majorat pe ultima sută de metri
Cel mai mic și mai tânăr dintre cinematografele reînviate ale Timișoarei a ajuns la un an de activitate. Cinema-ul Freidorfului a pregătit pentru sărbătoare o serie de evenimente speciale, desfășurate între 20 și 22 noiembrie. La Cinema Johnny va fi o nouă expoziție dedicată lui Johnny Weissmuller, o avanpremieră, dar și filme îndrăgite, printre care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cinema Johnny a ajuns la un an de activitate. Momentul, sărbătorit cu numeroase acțiuni speciale
STPT anunță că miercuri, 18 noiembrie, în intervalul orar 8–18, circulația autobuzelor de pe linia Expres 3 (E3) va fi deviată temporar. Modificarea este necesară pentru a permite echipelor Delgaz Grid să remedieze un defect subteran pe bulevardul Dâmbovița, nr. 80, în apropierea intersecției cu strada Vasile Lupu. Autobuzele vor circula pe trasee deviate. Pe...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Autobuzul Expres 3 va circula miercuri pe trasee deviate
Operațiunea de montare a noilor suporturi pentru ambalajele reciclabile pe coșurile de gunoi de pe străzi, parcuri și malul Begăi a fost finalizată. RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, a dus la final proiectul pilot pentru promovarea educației ecologice, prin montarea acestor suporturi speciale pentru ambalajele SGR, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara, au fost instalate...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Sute de suporturi pentru sticle reciclabile au fost montate la Timișoara pe coșurile de gunoi
Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern care va stabili realizarea exproprierilor necesare pentru realizarea noii conexiuni feroviare care va lega Aeroportul Timișoara de gara Timișoara Est. Exproprierile sunt necesare pentru realizarea coridorului pentru noua cale ferată. Noua conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara va avea lucrările aflate...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ministerul Transporturilor va aloca peste cinci milioane de lei pentru exproprierea terenurilor necesare pentru calea ferată Aeroport – gara Timișoara Est
Accidentele de muncă înregistrate în economia Timișului, raportat la numărul de angajați, plasează județul în partea de mijloc a clasamentului național, aceasta în ciuda activității industriale desfășurate aici. Datele oficiale arată că firmele din Timiș sunt la mijlocul clasamentului accidentelor de muncă, fiind înregistrate 212 accidentați în 2025, cei mai puțini din 2021 încoace. Materialul,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Peste 200 de angajați accidentați la locul de muncă, în Timiș. Județul e la mijlocul clasamentului național
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.