Cu muzica ce-ați avut?

Editorial de Eugen Sasu

Editorial de Eugen Sasu

Nu fac parte dintre aceia care, atunci când vizitează o capitală importantă, generoasă în cultură și istorie, îmi bifez cu pixul pe antebraț muzeele văzute, pentru a le adăuga într-un palmares și dovadă a vastei culturi personale. Pe de altă parte, nu poți ajunge în Paris să nu vezi una dintre nopțile înstelate ale lui Van Gogh sau să treci prin Glasgow fără să ai idee că pierzi Isus pe Cruce al lui Dali, dacă te gândești să nu vizitezi muzeul înainte de shopping. Dar recunosc că dincolo de muzee și biserici impresionante, mai mult și mai mult mă fascinează să văd suflul sau sufletul orașului respectiv, plimbându-mă prin cartiere cu străduțe pietonale, pavate cu piatră, cu terase cochete, o minunăție!

Iar când mergi într-un astfel de cartier și te așezi la o astfel de terasă nu am numărat câți metri pătrați are locul, cât de mare e masa și câte scaune poți așeza în jurul ei. Nu, am „adulmecat” atmosfera, iar dacă cineva mi-a cântat ușor, în surdină la o pianină, la o coardă rece ceva liniștitor, un cover plăcut, m-am considerat norocos. Nu peste tot vezi așa ceva, e adevărat. Sunt reguli și reguli, după cum le gândesc mai bine sau mai rău edilii acelor orașe, dar recunosc că preferam locurile unde consumam pe lângă cafea sau o bere și puțină muzică de bun gust.

Zilele trecute administrația Timișoarei s-a încontrat iarăși în dezbatere cu proprietarii de terase din zona centrală (și nu numai) a orașului pe diverse teme. Amplasament, culoare de trecere, program de funcționare, cu curent sau fără curent… Nici nu mi-am pus vreodată problema curentului electric și n-aș putea jura că peste tot unde am umblat terasele aveau așa ceva. Dar nu peste tot terasele funcționează la fel. Sunt orașe și orașe, stațiuni la malul mării, orașe istorice, iar arhitecții trebuie să țină cont de specificul locului. La Albufeira nu e ca la Dublin, la Edinburg nu e ca-n Veneția, cum la Praga nu e ca la Palermo.

Dar să revin la muzică. Terasele din Timișoara, ba chiar nici pub-urile la interior, nu prea au muzică live, iar în locurile rare unde se îndrăznește așa ceva te omoară volumul, te omoară genul. Și nici măcar asta n-ar fi problema, căci muzica este pentru toată lumea, doar că în anumite zone ale orașului nu poți lăsa larma la maximum. Muzica populară, de pildă, nu se poate asculta încet, se știe, iar atmosfera de rugă sătească și sârba săltată pe poiană absolut că nu se poate permite în mijlocul unui oraș.

Ne cântă artiști stradali de multe ori confundați cu practicanții cerșetoriei, oameni cu talent real unii, dar nu i-ar chema un patron de terasă să cânte pentru afacerea lui. Timișoara se apropie pe nesimțite și aș zice pe nepregătite de evenimentul de anul viitor, capitala culturală europeană, dar nu-mi pot imagina că brusc după evenimentul de inaugurare totul se va schimba și va fi bine. La Sibiu ne-a cântat la clape într-o cafenea cu terasă un tânăr cu oareșce har. Muzică lejeră, cover-uri, nu foarte tare, ieftin și pentru patron, plăcut și pentru noi. Am stat câteva zile și pentru acel tânăr mergeam la aceeași cafenea seara.

În Timișoara citesc că nu se va permite așa ceva în noul regulament al teraselor. Dacă nu putem gestiona decent fenomenul muzicii populare dată tare la o berărie din 700 aia înseamnă să interzicem tot? Aiurea. Pe o terasă nu trebuie mers doar să ne îmbuibăm cu mâncare, să bem fără măsură pentru ca mai apoi să vorbim tare. Pe o terasă nu te odihnești între alea două muzee care le mai avem sau nu le mai avem în Timișoara. Pe terasă mergi și pentru o muzică decentă. N-am zis bună, căci aici depinde și de cât de bun e omul care o ascultă.

 

Autor
Etichete ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

Kroko a spus: (mai 25th, 2022 at 10:57 )

Cine are curajul sa-i spuna Dlui Fritz ca, in Germania e …..altfel !!!

Jack a spus: (mai 25th, 2022 at 12:41 )

Pentru ca sunt prosti. Fritz si gasca

Gogu antropologu & Suciu sociologu a spus: (mai 25th, 2022 at 22:51 )

„Să ia cei doi ţapi şi să-i pună înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii.
Aaron să arunce sorţii pentru cei doi ţapi: un sorţ pentru Domnul şi un sorţ pentru Azazel.
Aaron să ia ţapul care a ieşit la sorţi pentru Domnul şi să-l aducă jertfă de ispăşire.
Iar ţapul care a ieşit la sorţi pentru Azazel să fie pus viu înaintea Domnului, ca să slujească pentru facerea ispăşirii*, şi să i se dea drumul în pustie pentru Azazel.”

Cred că sunt deja întrunite condițiile necesare pentru a constata un fenomen psihosocial relativ rar în România: investirea adversarului politic cu atributele țapului ispășitor. Ca din întâmplare, și Nicușor Dan și Chlotilde Armand se bucură de acelși tratament. Însă cazul lui Dominic Fritz mi se pare exemplar și merită (fără nicio exagerare!) o cercetare sociologică și antropologică cât se poate de serioasă.
Lucrurile se pot interpreta și ataca din diferite unghiuri:
– alegerea unui țap ispășitor (atenție, de către toți adversarii politici aproape!) nu reprezintă o recunoaștere implicită a propriilor păcate? O, da! Căci altfel n-ar fi nevoie.
– limbajul din jurul ritualului trădează un retard, un sistem de referință anterior modernității. Cred că centrul lui de greutate este undeva în interbelic sau în societatea comunistă a anilor 1950. Politețea, cutumele dialogului civilizat sunt evacuate, căci aici avem de-a face cu un ritual străvechi.
– a-ți alege adversarul ca țap ispășitor reprezintă în esență un subterfugiu, o evitare a luptei (nu te lupți cu ceva ce nu-i demn de luptă!).
– vârsta celor care îl desemnează pe Fritz țap ispășitor este cea a maturității timpurii, foarte timpurii, ceea ce ridică niște semne de întrebare. Alegerea unui țap ispășitor este și expresia unei crize de putere, ce-și poate avea cauza în lipsa liderului, în imaturitatea liderilor ad-hoc.
– un ingredient în procesul de desemnare a țapului ispășitor este SCANDALUL și utilizarea mass-media, ceea ce are ca scop creșterea sensibilității publicului și acceptabilității pentru vinovatul simbolic.

Aici e o pâine de mâncat pentru cercetători. USR ar face bine să comande un astfel de studiu în locul unui sondaj. Ar costa probabil mai mult decât un sondaj și ar cere un nivel de pregătire mai ridicat, însă ar fi o bună bază pentru construirea strategiei pentru alegerile următoare. Dacă există intenția de a participa la alegerile următoare, bineînțeles. Dacă nu, …

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

USR a depus o nouă Lege ANI, fără “amendamentul Fritz”. Sorin Şipoş face apel la parlamentari să voteze o “formă curată” a legii

USR a depus o nouă Lege ANI, fără „amendamentul Fritz”, a anunțat, marți, senatorul de Timiş. Sorin Șipoș.  Lider al Grupului USR  din Senat, Șipoș a făcut un apel pentru a vota legea „într-o formă curată”, pentru a nu pierde atât banii din PNRR, cât și fondurile europene, cum s-a întâmplat în Ungaria lui Viktor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul USR a depus o nouă Lege ANI, fără “amendamentul Fritz”. Sorin Şipoş face apel la parlamentari să voteze o “formă curată” a legii
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Viitorul fotbalului timișean se decide acum: AJF Timiș a demarat o campanie masivă de selecție. Sunt peste 100 de copii doar la Generația 2014

Asociația Județeană de Fotbal Timiș a dat startul unei ample campanii de selecție destinate formării loturilor județene de juniori, proiect care adună la un loc crema tinerelor talente din regiune. Cluburile din întreg județul au răspuns prompt apelului, trimițând în jur de 100 de copii, doar la generația 2014, dornici să facă pasul spre excelență...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Viitorul fotbalului timișean se decide acum: AJF Timiș a demarat o campanie masivă de selecție. Sunt peste 100 de copii doar la Generația 2014
ISHO Timișoara

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Asfaltul vechi de pe A1, după ieșirea din nodul Margina – Holdea, este înlocuit cu altul nou. S-au montat primele grinzi la pasaje/FOTO+VIDEO

Vechiul asfalt aflat pe autostrada A1, la Margina, porțiunea după coborârea de pe drumul rapid, este frezat în aceste zile, constructorul lotului lipsă urmând să toarne asfalt nou. Astfel, lucrările din afara zonei tunelurilor de pe tronsonul A1, Margina-Holdea, au intrat într-o nouă etapă. Dinspre nodul rutier Margina spre organizarea de șantier, pe secțiunea D,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Asfaltul vechi de pe A1, după ieșirea din nodul Margina – Holdea, este înlocuit cu altul nou. S-au montat primele grinzi la pasaje/FOTO+VIDEO

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Consiliul Județean Timiș și Visit Timiș participă la BIAS 2026, unul dintre cele mai importante evenimente de aviație din România, care are loc în 28 și 29 august, la Aeroportul Internațional București Băneasa „Aurel Vlaicu”. Prezența Timișului la BIAS pune în prim-plan gastronomia Banatului și caracterul multicultural al regiunii. Sub conceptul „One shared table”, publicul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timișul aduce gusturile Banatului la BIAS 2026
Constructorul lucrează intens la realizarea viitorului pasaj de la strada Polonă, peste calea ferată, care asigură legătura cu Parcul Industrial Freidorf, dar și drumul spre Utvin și Sânmihai. Viceprimarul Ruben Lațcău cere un ritm susținut din partea firmei care se ocupă de investiție și finalizarea cât mai rapidă a reabilitării. În acest moment se forează...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ritm de lucru bun la pasajul de la strada Polonă. Se așteaptă avizul CFR pentru un drum provizoriu/VIDEO
Municipalitatea timișoreană continuă lucrările de refacere a carosabilului pe bulevardul Liviu Rebreanu, cu intervenții în intersecția cu bulevardul Constantin Brâncoveanu. Lucrările sunt realizate de Societatea Drumuri Municipale (SDM) și acestea presupun introducerea de restricții etapizate de circulație până în 6 septembrie 2026. Astfel, până la data de 3 septembrie, circulația rutieră va fi închisă pe...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lucrările de pe bulevardul Rebreanu aduc mai multe restricții în circulația rutieră
În doar câteva zile se trage cortina peste Programul Național de Redresare și Reziliență, iar Timișoara trage concluziile în urma acestui mod de finanțare. Concluzia principală: orașul a atras o sută de milioane de euro, cu proiecte de succes dar și eșecuri importante. Primarul Dominic Fritz ne arată, la primele ore ale zilei, că nu...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timișoara duce la final proiectul PNRR. O sută de milioane de euro atrași, proiecte reușite și proiecte eșuate
  Născută în 1954, Brîndușa Armanca a fost o cunoscută ziaristă și profesoară universitară din Timișoara. A lucrat la revistele „Expres”, „Orizont”, „Averea”. A fost director coordonator editorial la Grupul de presă „Ziua”. Între 1997-2003 a fost directoare a studioului din Timișoara a TVR, iar între 1997-1999 a fost membră a Comitetului Director al Societății...
Citeşte tot articolul Citeste articolul A murit cunoscuta ziaristă Brîndușa Armanca
Reabilitarea majoră a drumului județean care pornește de la nodul Giarmata de pe A1 și merge spre Lipova, până la ieșirea din județ spre Arad durează mai mult, dar aceasta este motivată de complexitatea lucrărilor, spune Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș. Dar, investiția, care are termen de finalizare jumătatea anului viitor, este mult mai...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lucrările de reabilitare a drumului județean spre Lipova au ajuns la 60 la sută din total. Investiția una complexă/VIDEO
Compania E.ON Energie România avertizează clienții că au fost sesizate mai multe tentative de înșelătorie, în cadrul  unei campanii de phishing. Persoane neautorizate folosesc în mod fraudulos numele și identitatea vizuală ale companiei pentru a transmite e-mailuri false privind presupuse facturi neachitate. Mesajele respective nu sunt transmise de E.ON Energie România și nu reprezintă comunicări...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Noi tentative de phishing. De această dată escrocii se folosesc de numele companiei E.ON Energie România
De săptămâna viitoare, mansarda Bastionului Theresia va fi gazdă bună pentru expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație”. Organizatori sunt Muzeul Național al Banatului, în colaborare cu Fundația Herczeg și cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al Egeria. Evenimentul va prezenta realizările ediției din acest an a Atelierului de creație de la Gărâna. Publicul este...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cele mai noi opere de artă realizate la Atelierul de creație de la Gărâna vor fi prezentate la Bastionul Theresia
Un număr de 11 dintre obiectivele prezente la Muzeul Satului Bănățean Timișoara vor fi restaurate, în cadrul proiectului „Restaurarea unei părți a ansamblului de vizitare al Muzeului Satului Bănățean Timișoara”. Proiectul este finanțat de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice, și cofinanțat de Consiliul Județean Timiș. În cadrul acestui proiect, pe linia de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Mai multe case de la Muzeul Satului Bănățean vor fi restaurate. Acoperișurile, afectate de poluare și umiditate
Un grav accident rutier s-a petrecut în dimineața zilei de vineri, 28 august 2026, pe drumul județean DJ 608, pe raza localității Cornereva. În urma impactului violent, un adolescent de 18 ani și-a pierdut viața, iar alte două persoane au fost transportate de urgență la spital. Polițiștii din cadrul Poliției Stațiunii Băile Herculane au fost...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Tragedie în zori de zi în Banat: un tânăr de doar 18 ani a murit după ce mașina în care se afla s-a izbit violent de un zid de beton
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.