Săptămâna trecută a mai avut loc un episod din nereuşita epopee a drumului judeţean care trebuie să lege Timişoara de descărcarea pe autostradă de la Giarmata. Astfel în Consiliul Judeţean s-a votat majorarea sumei alocate proiectului la 154 de milioane de lei. Hotărârea cu pricina a produs o nouă încăierare între PSD şi PNL, social-democraţii nefiind de acord cu „ajustarea” vechiului deviz cu 67 de milioane de lei. Din aceşti bani, 115 milioane de lei ar fi din fonduri europene, fonduri care la rîndul lor au crescut de la 80 de milioane de lei, din cauza majorării preţurilor la materiale.
Problema este însă că acest drum de doar zece kilometri trebuie finalizat până la finalul anului, încercările de prelungire a termenului fiind respinse. O misiune imposibilă, chiar şi la nivelul conducerii judeţului se ştie că vor fi pierduţi banii şi se fac eforturi ca măcar o parte din lucrări să fie considerate eligibile şi decontate cu bani europeni. Pe scurt, bani europeni vor fi pierduţi, doar suma nu se ştie. Iar cel mai probabil, Consiliul Judeţean va fi nevoit să ia bani împrumut pentru o lucrare pentru care avea finanţare europeană. Nu, nu e un film cu proşti, e cruda realitate de la Consiliul Judeţean. Oricum ai învârti problema, să ai bani pentru o lucrare şi să nu ştii să-i foloseşti denotă o incompeternţă crasă, ca să nu mă gândesc la altceva.
Cum s-a ajuns la această situaţie extrem de bizară, devenită o radiografie a neputinţei atât a actualei administraţii, cât şi a fostei? Trebuie spus că, în ultimii doi ani, mai toţi liderii PSD Timiş, de la Sorin Grindeanu la Alfred Simonis l-au acuzat pe Alin Nica, preşedintele CJ Timiş, pentru acest fabulos eşec. Ce uită PSD-iştii sau se fac că uită este că o consistentă bucată a eşecului se datorează fostei conduceri a CJ Timiş, exercitată de Călin Dobra, pe atunci şi ditamai preşedinte al PSD Timiş. (Aşa cum acum Nica este şi preşedinte al PNL Timiş, aşadar dezastrul a fost cooirdonat de la vârful politicii timişene.) Primele diligenţe pentru acest drum s-au făcut în scurta perioadă în care Sorin Grindeanu a condus CJ Timiş, respectiv în toamna a lui 2016.
Apoi problema a ajuns în mâînile lui Dobra. Probabil acesta a lipsit sau a aţipit la seminarul PSD în care s-a spus clar: “Bă, nu băgaţi mâna în bani europeni, pentru furat v-am făcut PNDL!”. Astfel că a dat lucrarea unei vechi firme de partid, Tehnocer, abonată la lucrările Consiliului Judeţean încă din mandatul lui Dan Ioan Şipoş (2000-2004). Câteva cuvinte despre patronul acestei firme, Florin Măran. “Inventat” de PSD-iştii Titu Bojin şi Şipoş, el a trecut de partea PDL în perioada în care CJ Timiş era condus de Constantin Ostaficiuc. Odată cu revenirea PSD la butoanele CJ Timiş, şi Măran s-a întors la vechea lui dragoste. Deloc întîmplător el are o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare pentru constituire de grup infracţional, spălare de bani şi evaziune fiscală. Pedeapsa a fost aşa mică fiindcă el şi-a recunoscut faptele, plătind şi prejudiciul. Acelaşi Măran a mai luat doi cu suspendare în cunsocutul dosar de la aşa-zisa Facultate de Drept de la Băile Herculane, acolo unde primeai diplome, fără să mergi la niciun curs, doar trebuia să dai banul. În fine el a mai fost implicat într-o dubioasă cerere de retrocedare a 11.000 de hectare de pădure la Nădrag.. Deci o firmă numai bună să-i dai lucrărti pe bani europeni.
Ca atare, ceea ce era clar pentru multă lume, Tehnocer n-a putut să ducă la capăt lucrarea fără şmecherii româneşti, acte adiţionale, devize umflate, aşa cum se întîmplă la PNDL. De la început lucrurile s-au tărăgănat. Abia în 2019 se semnează contractul, iar ordinul de începere a lucrărilor este dat în septembrie 2020, înainte de alegeri. Venirea administraţiei PNL la CJ Timiş n-a adus nimic nou. Sigur, Nica s-ar putea scuza că nu s-a ocupat direct de proiect, lăsându-i problema locotenentului său, Marian Vasile. Un adevărat geniu al administraţiei, descoperit de Nicolae Robu, preluat de Nica, însă după o penitenţă la PLUS. Aşa că lucrurile s-au derulat ca în perioada PSD, adică mai nimic. Abia în ianuarie 2022 a fost reziliat contractul cu Tehnocer, atunci când era executat doar un sfert din lucrare. A urmat iar un an pas pe loc şi abia luna viitoare s-ar putea afla noul constructor. Asta în caz ideal. Chiar şi cel mai optimist scenariu depăşeşte cu vreo şase luni termenul de finalizare până la care mai pot fi accesaţi bani europeni, respectiv 31 decembrie. Cînd se vor face şi şapte ani de cînd a început povestea acestui drum de zece kilometri
În urmă cu două milenii, romanii probabil fianalizau în câteva luni un astfel de drum, cu tot ce trebuie, pavat, cu trei straturi de materiale. De ce puteau face asta, mă tot întrebam? Singurul răspuns plauzibil ar fi că romanii nu aveau printre ei „competenţi” din PSD şi PNL. Şi, probabil, nici nu le trecea prin cap că se poate fura şi la un drum. Ca la drumul mare…
Comentarii prin facebook