Un nume imens al Politehnicii, omagiat în mod special

Un eveniment de suflet a avut loc marți, 1 aprilie 2025, la Universitatea Politehnica Timișoara: inaugurarea sălii de curs de la Facultatea de Inginerie Electrică și Electroenergetică a UPT care de acum înainte va purta numele unuia dintre absolvenții de frunte, Iuliu Cserveny, la inițiativa unui nepot al acestuia, Dragoș Mărgineanțu, și el absolvent de marcă al UPT.

În debutul evenimentului, decanul Facultății de Inginerie Electrică și Electroenergetică, conf.univ.dr.ing. Ciprian Șorândaru, a precizat că inaugurarea sălii de curs reprezintă un omagiu pentru întreaga activitate inginerului Iuliu Cserveny, dar și un angajament de a pregăti și în continuare specialiști la același nivel înalt.

Tot în cadrul festivității, rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a precizat că, încă de la începuturile Școlii Politehnice timișorene, legătura învăţământului cu industria, pentru care trebuie sa formeze ingineri bine pregătiţi, nu a fost un slogan venit dintr-o directivă, ci din înţelegerea clară a rolului pe care trebuie să-l aibă inginerul în societate, adăugând că omagierea unor absolvenți de frunte, care s-au remarcat în industrie și în cercetare, este binevenită, mai ales că Politehnica a dat până acum 100 de generații de ingineri care i-au dus prestigiul peste tot în lume.

O prezentare a vieții și activității inginerului Iuliu Cserveny a fost făcută de Dragoș Mărgineanțu, absolvent UPT, în prezent Chief Technologist AI și Senior Technical Fellow la Boeing, speaker invitat la Tech Talks și un adevărat prieten al instituției care l-a format. Acesta a dat citire și unei emoționante scrisori pregătite de Ștefan Cserveny, fiul lui Iuliu Cserveny, și el inginer, care ar fi trebuit să participe la inaugurarea sălii dar, din păcate, a decedat recent. Redăm câteva fragmente din discursul pe care îl avea pregătit pentru această ocazie:

„Stimate Domnule Rector, Stimate Domnule Prorector, Stimate Domnule Decan, Onorată audiență,

Mă simt onorat și recunoscător să pot participa la această ceremonie prin care sala aceasta de seminar va purta numele tatălui meu, Iuliu Cserveny. El a fost foarte mândru de anii petrecuți la Politehnica din Timișoara, student din 1924 până în 1928, una din primele promoții, și pe urmă asistent până în 1937. Această pregătire a fost o bază excelentă pentru activitatea lui de inginer, cercetător și om de știință.

În afară de domeniul tehnic, în care a excelat, era un foarte bun violonist. Cele mai frumoase amintiri din copilărie le am legate pasiunea lui pentru muzică. A cântat continuu împreună cu mama mea, care cânta la pian, și cu prieteni, printre care violoncelistul Bela Hun.

Aici suntem întruniți pentru a sărbători realizările lui tehnice. Eu doresc să vorbesc puțin despre ce am trăit în familie.

Eu m-am născut în 1941, la Reșița, unde el era inginer șef. Au venit mai întâi anii de sfârșit de război, cu ofițerul rus la noi în casă, și soldații ruși în curte și cu deportări, și pe urmă schimbarea de regim, cu naționalizarea uzinelor UDR. În 1948 a trebuit să plece la București și curând a fost arestat. Fusese denunțat în mod fals ca agent al Germaniei. Ni s-a confiscat totul și am fost dați afară din apartament. La închisoare, perioadă menționată în „Memorialul Durerii” al Luciei Hossu-Longin, tatăl meu a suferit multe interogatorii grele (cu schingiuiri fizice).

Apoi Iuliu, tatăl meu, a fost eliberat fără judecată și fără condamnare la ordinul lui Gheorghiu Dej, care avea nevoie de el să conducă tehnic și să facă să funcționeze Uzina de Mașini Electrice Dinamo, nou înființată la București, și l-a asistat pe Dimitrie Leonida la proiectarea generatoarelor electrice ale hidorcentralei de la Bicaz. A reușit în ambele proiecte! Pe urmă s-a mutat la Institutul de Cercetări și Proiectare Electrotehnică ICPE. Avea acasă la Reșița un laborator chimic unde făcea experimente și unde a inventat și o crema de bărbierit care s-a vândut în România până în anii 60.

A inventat pentru compania Leica, marking-ul de „depth of field” (adâncimea câmpului vizual), care a apărut pe aparatele foto (camerele) de după seria originală Leica I.”

Scurt CV
Născut la 31 martie 1906 la Ocna Șugatag, Iuliu Cserveny urmează studiile superioare la Școala Politehnică Timișoara, secția electromecanică, în perioada 1924-1928. Rezultatele sale școlare îl recomandă a fi reținut ca asistent suplinitor la început și apoi asistent la Politehnica timișoreană, în cadrul căreia lucrează în perioada anilor 1928-1937.

Pasionat de tehnică și interesat de proiectele care se derulau la UDR Reșița, se angajează aici, ajungând și șeful Atelierelor Reșița (Fabrica de Mașini Electrice, creată în anul 1922). În această perioadă urmare a înțelegerii că performanțele și calitatea unui motor nu pot fi obținute dacă nu dispui de standuri de încercări, Iuliu Cserveny crește dotarea tehnică a fabricii dezvoltând o importantă capacitate: standul de probă sau „sala de încercări”, cum mai era numită. În perioada în care Iuliu Cervenyi a condus această secție s-a mai realizat un pas important în domeniul tehnologic și anume prin colaborarea cu Școala Politehnică din Timișoara a fost organizat în cadrul acestei secții, atelierul central de sudură, unde s-au asimilat atât utilaje cât și procedee pentru sudura electrică la mai multe produse ale societății UDR: construcții metalice (de pildă Palatul CFR din București), cutii de foc pentru locomotive cu aburi, poduri rutiere etc.

În 25 octombrie 1937, la Cantina Școlii Politehnice Timișoara s-a ținut ședința de deschidere a celui de-al patrulea Congres al Asociației Inginerilor absolvenți ai Școlii Politehnice din localitate, iar între lucrările prezentate se află și „Calculul comparativ al mașinilor electrice”, autor ing. Iuliu Cserveny.

În 1947 se mută la București, unde ocupă funcția de consilier la Direcția Generală a Întreprinderii Metalurgice de Stat, noul înființat ICET, Fabrica de Mașini Electrice Clement Gotwald (fosta Dinamo București), ICPET, Direcția Generală a Industriei Electrotehnice din MEE.

În perioada 1 ianuarie 1953-30 iunie 1954 este inginer șef la ICPET institut soră a ICET, două institute create în anul 1950 ca urmare a Planului de Electrificare.

Pasiunea pentru electrotehnică îi este asigurată de ICPE unde se demarau două direcții de cercetare și de organizare a lor, de o importanță deosebită pentru industrie: proiectarea produselor pentru a funcționa în zone cu climat deosebit de al României și al calității și organizarea atestării ei în industria electrotehnică, ambele activități cu impact major asupra exportului care începea să fie tot mai semnificativ și îndreptat spre țări din Asia și Africa, unde condițiile de climă erau diferite și mai dificile. Mai exista încă un motiv pentru care Institutul îl atrăgea, faptul că se reîntâlnea cu prof. Alexandru Nicolau – care era în conducerea ICPE – cu care lucrase la Timișoara numeroase proiecte de mașini electrice.

De-a lungul anilor, ca urmare a reorganizării Institutului, a ocupat cu delegație funcția de Director tehnic până în anul 1962 când devine Șeful secției Climatizări a ICPE pe care o conduce până la pensionarea sa în anul 1968.

Experiența inginerească a lui Iuliu Cserveny, cultura sa tehnică și capacitatea de a inova în concepția echipamentelor de încercare și tehnologiilor de control, capacitatea de a sintetiza rezultate experimentale și a oferi soluții, au făcut ca această secție și activitatea de climatizări să cunoască o mare recunoaștere în industria electrotehnică și a construcțiilor de mașini, neexistând fabrică din România care să nu treacă proba încercărilor la ICPE sau al aplicării recomandărilor de protecție climatică, unanim respectate de fabricanți. A deschis domenii noi de cercetare, a format oameni, a lăsat în urma sa ca urmași la conducerea domeniilor specialiști valoroși care i-au continuat opera.

 

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Paula Romocean, atac dur la adresa lui Alfred Simonis, după ce liderul CJ Timiş a refuzat să pună la dispoziţia Prefecturii o sală pentru şedinţe

Viceprimăriţa Paula Romocean (USR) îl acuză pe preşedintele PSD al CJ Timiş, Alfred Simonis, că refuză să pună la dispoziţia Prefecturii o sală pentru şedinţele Colegiului Prefectural. Drept urmare, Primăria Timişoara va pune o sală la dipoziţia Prefecturii pentru astfel de şedinţe.  Paula Romocean aminteşte de situaţia imobiliară a lui Alfred Simonis, dar şi de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Paula Romocean, atac dur la adresa lui Alfred Simonis, după ce liderul CJ Timiş a refuzat să pună la dispoziţia Prefecturii o sală pentru şedinţe
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Prezenți din primul rând la regalul de final din Super Rally! Experiențe importante pentru familia Benea

Piloții Canova Racing, Radu Benea și Nicolas Benea, s-au numărat printre cei 30 de concurenți care au făcut spectacol în marea finală a Campionatului Național de Super Rally, desfășurată în centrul Capitalei. Etapa de la București a înregistrat un număr record de spectatori, peste 10.000, după ce și etapa din august de la Timișoara adusese...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Prezenți din primul rând la regalul de final din Super Rally! Experiențe importante pentru familia Benea
ISHO Timișoara

Social vezi arhiva Social

„Declarația de la Timișoara”: O foaie de parcurs pentru adaptarea României la schimbările climatice (2026–2030)

În perioada 19–20 octombrie 2026, Universitatea Politehnica Timișoara a devenit centrul dezbaterilor naționale privind reziliența climatică, găzduind prima ediție a Conferinței Platformei Naționale de Adaptare. Sub tema „Adaptarea la schimbările climatice în România: de la date la decizii”, evenimentul a reunit peste 70 de specialiști, cercetători, oficiali guvernamentali și experți europeni. Dincolo de analizele tehnice...
Citeşte tot articolul Citeste articolul „Declarația de la Timișoara”: O foaie de parcurs pentru adaptarea României la schimbările climatice (2026–2030)

Economic vezi arhiva Economic

Profitul obținut de STPT, de peste șase ori mai mare. S-au înregistrat mai mulți kilometri parcurși și costuri de operare reduse

Activitatea Societății de Transport Public Timișoara (STPT) merge tot mai bine. Societatea a înregistrat, în primele nouă luni ale anului 2026, o cifră de afaceri de 151,5 milioane de lei, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2025 și un profit de 6,19 milioane de lei, comparativ cu 0,93 milioane de lei în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Profitul obținut de STPT, de peste șase ori mai mare. S-au înregistrat mai mulți kilometri parcurși și costuri de operare reduse

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Varianta finală a designului exterior al viitorului stadion “Dan Păltinișanu” se va decide în perioada viitoare, a anunțat președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, care a purtat discuții pe această temă, la București, cu proiectanții. Întâlnirea a avut loc la sediul Companiei Naționale de Investiții – CNI, fiind cea de a doua astfel de întâlnire, după...
Citeşte tot articolul Citeste articolul În perioada viitoare vom avea varianta finală a designului pentru noul stadion “Dan Păltinișanu”
Activitatea Societății de Transport Public Timișoara (STPT) merge tot mai bine. Societatea a înregistrat, în primele nouă luni ale anului 2026, o cifră de afaceri de 151,5 milioane de lei, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2025 și un profit de 6,19 milioane de lei, comparativ cu 0,93 milioane de lei în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Profitul obținut de STPT, de peste șase ori mai mare. S-au înregistrat mai mulți kilometri parcurși și costuri de operare reduse
Municipalitatea timișoreană nu se lasă și vrea să cumpere noi clădiri aflate pe malul Begăi. Acum le vizează pe cele de pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 19A, acolo unde sunt clădiri private, dar pe un teren al orașului. Aici funcționa clubul sportiv Voința. Acolo există un teren cu o suprafață de 4.981 de metri pătrați,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara vrea noi clădiri în proprietate. Acum vizează baza Voința, de pe malul Begăi
Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Alexandru Iovescu, îi răspunde viceprimăriței Paula Romocean după comentariile acestea legate de datul afară a Prefecturii din Palatul Administrativ. Iar răspunsul vede acea postare doar ca o nouă luptă cu iz politic, spunând despre cei de la USR că atunci când nu au parte de un scandal, improvizează unul. Adversarii de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CJ Timiș răspunde acuzațiilor lui Romocean, despre datul afară a Prefecturii. Iovescu acuză USR de talentul de a crea scandaluri
Demisia așteptată a prefectului de Timiș, USR-istul Paul Finta, urmare a schimbărilor guvernamentale, a venit miercuri la orele prânzului. El și-a anunțat plecarea din funcție printr-o postare pe Facebook. Gestul său nu a fost dublat și de plecarea subprefectului Liliana Oneț, chiar dacă ea reprezintă PNL, partid intrat în opoziție. Finta i-a urmat în funcție...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Paul Finta și-a anunțat demisia din funcția de prefect de Timiș, după doar câteva luni de activitate
În perioada 19–20 octombrie 2026, Universitatea Politehnica Timișoara a devenit centrul dezbaterilor naționale privind reziliența climatică, găzduind prima ediție a Conferinței Platformei Naționale de Adaptare. Sub tema „Adaptarea la schimbările climatice în România: de la date la decizii”, evenimentul a reunit peste 70 de specialiști, cercetători, oficiali guvernamentali și experți europeni. Dincolo de analizele tehnice...
Citeşte tot articolul Citeste articolul „Declarația de la Timișoara”: O foaie de parcurs pentru adaptarea României la schimbările climatice (2026–2030)
Viceprimăriţa Paula Romocean (USR) îl acuză pe preşedintele PSD al CJ Timiş, Alfred Simonis, că refuză să pună la dispoziţia Prefecturii o sală pentru şedinţele Colegiului Prefectural. Drept urmare, Primăria Timişoara va pune o sală la dipoziţia Prefecturii pentru astfel de şedinţe.  Paula Romocean aminteşte de situaţia imobiliară a lui Alfred Simonis, dar şi de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Paula Romocean, atac dur la adresa lui Alfred Simonis, după ce liderul CJ Timiş a refuzat să pună la dispoziţia Prefecturii o sală pentru şedinţe
Traficul rutier în creștere, apărut inclusiv după deschiderea noului drum județean spre Șag, face necesară organizarea unui nou sens giratoriu, la Sânmihaiu Român. Consiliul Județean Timiș, instituția care administrează șoseaua, a anunțat demararea procedurilor în vederea asigurării unei siguranțe sporite în zona podului peste Bega, dar și pentru a se asigura și fluidizarea traficului. Soluția...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CJ Timiș pregătește un nou sens giratoriu pe drumul județean care traversează Sânmihaiu Român/VIDEO
Primăria Timișoara merge înainte cu proiectul unui nou spital municipal, ridicat în cadrul unui parteneriat public-privat. Însă pentru ca o asemenea investiție să poată avea loc este nevoie și de legislație nouă, mai clară, acesta fiind și subiectul unei întâlniri organizate la sediul instituției. La o zi după ce evenimentul a avut loc, Primăria Timișoara...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Municipalitatea timișoreană caută soluții legislative pentru a putea face un spital municipal în parteneriat public-privat
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.