RETIM: Adevărul despre Depozitul Ghizela și deșeurile județului Timiș

Stimați locuitori ai județului Timiș,

În ultimele zile au apărut în spațiul public luări de cuvânt ale unor înalți oficiali ai Județului Timiș, care dezinformează opinia publică. Afirmațiile acestora, extrem de vehemente, nu au nicio bază reală. Se încearcă o culpabilizare a RETIM pentru lucruri care în realitate sunt generate de lipsa de acțiune a autorităților sau de blocajele generate de către acestea.

În opinia noastră, acuzațiile grave lansate la adresa RETIM nu au ca motivație grija reală față de populație și mediu ci, probabil, strict interese economice.

Câteva dintre cele mai grave afirmații:

RETIM ar fi depozitat ”la grămadă” deșeurile colectate separat de cetățeni

– Stația de Sortare din Ghizela: 7.000 tone/an de deșeuri reciclabile, 2.000 tone/an către reciclatori, restul valorificat energetic – 90% din cantitate deviată de la depozitare

– Linia de sortare reciclabile din Stația de Sortare Timișoara: 25.000 tone/an – nu a putut fi operată între octombrie 2023 și aprilie 2025

RETIM a preluat Stația de Sortare Timișoara în octombrie 2023, complet nefuncțională și fără autorizație de mediu. Compania a reușit să o repună în funcțiune într-un timp record raportat la problemele găsite și la bugetul avut la dispoziție. În luna iulie 2024 Stația era funcțională.

Cu toate eforturile depuse, în mod total inexplicabil, autorizația de mediu a fost emisă abia în 7 mai 2025, la 17 luni de la depunerea cererii, cu trei săptămâni înainte de finalizarea contractului RETIM.

În lipsa autorizației de mediu Stația nu a putut fi operată, fiind nevoiți să transferăm către Ghizela deșeurile colectate din Timișoara și împrejurimi, fără ca în Ghizela să existe capacități pentru tratarea acestora.

Stația de Sortare Timișoara a fost construită de RETIM în anul 2010 și predată gratuit în anul 2018 către Primăria Municipiului Timișoara, primarul de la acea vreme decizând ca aceasta să fie operată de COLTERM S.A.

La Ghizela s-ar fi depășit capacitatea de depozitare și Depozitul trebuie închis

În iunie 2025 gradul de umplere al Celulei 2 era de aproximativ 90% (ridicări topo raportate la volumul depozitabil prevăzut în proiectul de închidere autorizat). Aceasta permite continuarea exploatării celulei pentru minimum un an.

Această perioadă poate să ajungă chiar către doi ani dacă Stația de Sortare Timișoara va fi exploatată corespunzător, reducându-se semnificativ cantitatea de deșeuri ajunsă la Ghizela.

Mai mult decât atât, durata poate fi extinsă printr-o măsură simplă, deja propusă de RETIM către Consiliul Județean Timiș, respectiv creșterea cu câțiva metri a înălțimii de depozitare, pentru care sunt necesare doar o expertiză autorizată și acceptul autorităților publice.

Indiferent de situație, există timp suficient ca deschiderea Celulei 3, ce intră în obligația Consiliului Județean Timiș, să fie finalizată, fără a fi necesară închiderea Ghizelei și transferul deșeurilor în alte județe.

La Ghizela precum și în Timiș ar exista poluare din cauza levigatului

Factorii de mediu sunt strict monitorizați în Ghizela: nici aici și nici în râul Timiș și cu atât mai puțin în râul Bega (cu care nu există conexiune), nu a fost înregistrată din vina operatorului vreo poluare în cei peste 12 ani de operare.

Levigatul se produce prin descompunerea deșeurilor depuse în interiorul celulelor de depozitare (impermeabilizate), cantitățile produse fiind crescute și de precipitații. Celula 2 are o suprafață de 7 hectare. Prezenta levigatului în interiorul celulelor depozitului sau chiar la suprafața acestora este un lucru normal în exploatare și nu duce la poluare.

Acest proces este controlat, levigatul generat este tratat prin două stații de epurare (osmoză inversă). În râul Timiș este evacuată doar apa rezultată în urma tratării. Calitatea apei este monitorizată de autorități, prin analize efectuate de laboratoare acreditate.

Depozitul s-ar fi umplut mai repede din cauza RETIM

În județul Timiș se produc peste 220.000 tone de deșeuri în fiecare an. În Stația de Sortare Timișoara ar trebui tratate aproximativ 130.000 tone/an. În Ghizela, capacitatea de tratarea este de cel mult 95.000 tone/an.

RETIM operează la capacitate maximă instalațiile din Ghizela, reușind să deviem de la depozitare aproximativ 25.000 tone/an. Din acestea aproape 20.000 tone sunt rezultatul eforturilor și investițiilor proprii ale RETIM, ele fiind valorificate energetic la fabricile de ciment (cu toate că autorizația de mediu permite depozitarea acestora).

În schimb, Stația de Sortare Timișoara practic nu funcționează de la sfârșitul anului 2018. Acest fapt, coroborat cu lipsa retehnologizării ei a făcut ca an de an la Ghizela să ajungă suplimentar peste 60.000 tone/an de deșeuri care nu erau prevăzute în contract.

Situația a fost tot timpul cunoscută de către toate autoritățile publice. Dovadă este și faptul că în anul 2021 Consiliul Județean Timiș a adoptat (prin Hotărâre) Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor, unde se recunoaște necesitatea unor investiții majore (de ordinul zecilor de milioane de Euro) în infrastructura județeană de procesare a deșeurilor.

Aceste investiții ar fi trebuit să fie în operare încă din anul 2024. Lipsa lor, coroborată cu capacitatea de procesare reală, redusă, a instalațiilor existente (deopotrivă în Timișoara cât și în Ghizela) a condus la depozitarea unor cantități suplimentare semnificative precum și la situația actuală a Depozitului.

Care sunt consecințele?

Decizia Consiliul Județean Timiș de a înființa o societate prin care acesta să administreze Depozitul Ghizela (și ulterior Stația de Sortare Timișoara) nu rezolvă probelele sistemului de gestiune a deșeurilor și nici nu aduce mai multă expertiză, competiție sau o mai mare transparență.

Problemele actuale nu sunt legate de operarea infrastructurii, ci de lipsa acesteia.

Pe termen scurt această decizie va duce la creșterea costurilor de operare pe care le vor plăti cetățenii direct sau indirect, în cazul în care activitatea va fi finanțată din bugetele autorităților publice.

Creșterile de tarife, nejustificate, vor veni și din cauza costurilor suplimentare de transport până la depozite aflate în alte județe (Hunedoara sau Arad).

Activitatea noastră a fost și este una transparentă: putem dovedi realitatea. Avem totodată speranța că autoritățile publice vor înțelege că soluțiile reale vin în urma conlucrării cu operatorii din mediul privat, care au dovedit de-a lungul timpului competență și implicare, precum și din asumarea obligațiilor lor legale, în special în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de procesare a deșeurilor, atât de necesară.