Când vorbim despre administrația locală, suntem tentați să ne gândim la rivalități, la orgolii și la micile dispute dintre primării. De aceea, inițiativa primarului USR Andrei Popa din comuna Balinț, care a reușit să adune în jurul său alte patru localități din județul Timiș: Bethausen, Ghizela, Ohaba Lungă și Bara, pentru a forma un Consorțiu Administrativ, merită nu doar salutată, ci și dată ca exemplu la nivel național.
Pentru prima dată în această zonă, cinci primării au decis să își lase la o parte granițele administrative și să gândească împreună. Nu ca niște insule izolate, ci ca un pol local de dezvoltare, capabil să atragă fonduri europene, să modernizeze infrastructura, să ofere servicii sociale integrate și să construiască proiecte care altfel ar fi fost imposibil de realizat pe cont propriu. Unde-s mulți puterea crește!
Andrei Popa a înțeles un adevăr simplu: viitorul satului românesc nu poate fi gândit fragmentat. Într-o lume a competiției pentru resurse, comunele mici riscă să rămână la margine dacă nu își unesc forțele. Prin acest consorțiu, Balinț devine centrul unei alianțe de solidaritate și progres, un spațiu unde cuvântul cheie este „împreună”.
Documentul semnat de primari arată clar direcția: dezvoltarea infrastructurii, protecția mediului, atragerea de investitori, crearea de locuri de muncă locale, prin parcuri industriale comune, sprijinirea educației, sănătății și culturii, modernizarea serviciilor publice și digitalizarea administrației.
Un punct cheie îl reprezintă mobilitate rurală integrată, prin transport public regional și infrastructură inteligentă, care să conecteze nu doar satele consorțiului între ele, ci și cu municipiul Lugoj, orașul Făget și chiar cu Timișoara, facilitând accesul la locuri de muncă, servicii medicale, educație și oportunități culturale.
În traducere liberă: tot ceea ce înseamnă normalitate europeană pentru cetățenii care trăiesc în mediul rural.
Un consorțiu înseamnă mai multă putere de negociere în fața instituțiilor naționale și europene. Înseamnă șansa de a atrage fonduri nerambursabile pentru proiecte ample: drumuri, școli moderne, rețele de apă și canalizare, transport public regional; proiecte imposibil de realizat de o singură comună mică.
În plus, consorțiul permite eficientizarea serviciilor publice: resursele umane și financiare sunt gestionate în comun, birocrația se reduce, iar cetățenii primesc servicii mai bune. În loc ca fiecare primărie să angajeze specialiști pe cont propriu, consorțiul poate avea experți comuni în urbanism, achiziții publice, proiecte europene sau digitalizare.
În Franța, intercomunalitățile sunt de zeci de ani cheia dezvoltării rurale: comunele mici își coordonează investițiile, infrastructura și serviciile publice la scară largă, evitând risipa de resurse.
În Germania, multe regiuni rurale au crescut economic datorită cooperării dintre municipalități, care au creat parcuri industriale comune și au atras investitori pe care fiecare localitate singură nu i-ar fi convins.
Primarul USR Andrei Popa și partenerii săi demonstrează că, atunci când există voință și viziune, chiar și comune mici pot deveni actori importanți ai dezvoltării regionale. Dacă vrem o Românie rurală vie, conectată și prosperă, atunci modelul Balinț ar trebui multiplicat.
Toți acești primari au arătat că interesul cetățenilor este mai important decât orgoliile personale.
Astăzi, Timișul lansează un mesaj de încredere: viitorul satului românesc poate fi construit împreună, prin proiecte mari, prin unitate și prin gândire pe termen lung. Mâine, acest exemplu poate fi replicat în toată România.
Comentarii prin facebook