Pensiile speciale au fost eliminate, iar, astfel, a fost îndeplinită dorinţa unei importante părţi a electoratului, care nu avea o opinie prea bună despre beneficiarii acestora, spune deputatul PNL de Timiş, Marilen Pirtea. Discuţia pe această temă ar trebui să pornească de la principiul echităţii şi contributivităţii, mai spune acesta.
„În dezbaterile despre pensii, principiul echității și principiul contributivității sunt cele mai importante, pentru orice guvern, cu atât mai mult pentru guvernul liberal. Pornind de la aceste două principii, dezbaterea publică despre o corectă așezare a grilei pensiilor din România include, bineînțeles, și drepturile provenite din natura activităților profesionale, unele fiind speciale, altele având până acum o interpretare subiectivă. Prin decizia guvernului din această săptămână, au fost eliminate pensiile de serviciu pentru acele categorii de beneficiari despre care opinia publică a conturat o foarte clară poziție de respingere: parlamentari (indemnizație la limită de vârstă), judecătorii și procurorii (pensie de serviciu), foștii președinți ai României, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene (indemnizație pentru limită de vârstă), judecătorii CCR (pensie de serviciu), membrii Curții de Conturi, avocatul poporului, funcționarii publici parlamentari, corpul diplomatic și consular, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertizare Criminalistică, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă”, spune Pirtea.
Prin delegiferarea acestor pensii de serviciu s-a eliminat un efort bugetar lunar de 110 milioane lei, care conducea la o cheltuială anuală de 1,3 miliarde lei, mai spune Pirtea
El mai vorbeşte şi despre efectele pe care creşterile pensiilor o vor avea asupra bugetului. Creșterea punctului de pensie cu 40% în 2020, respectiv cu încă 5% în 2021, va genera un impact bugetar de 17 miliarde lei pentru 2020 și de 22,7 miliarde lei pentru 2021.
„Calculele de impact arată că în cei trei ani, 2019, 2020 și 2021 se vor resimți efecte bugetare semnificative, în creștere, ca urmare a prevederilor legale de majorare a valorii punctului de pensie, efecte pe care guvernul este chemat să le prevadă în structura bugetului public consolidat. Observăm că impactul majorării punctului de pensie cu 40%, din 2020, se va resimți cu precădere la nivelul bugetului din 2021, când creșterea cheltuielilor bugetare cu pensiile și indemnizațiile aferente va ajunge la 33 de miliarde lei (aproximativ 3 puncte procentuale în PIB)”, mai spune Pirtea.
Comentarii prin facebook