În 1867 au găzduit o premieră pentru Europa de Est, prima linie de tramvai cu tracțiune animală, iar acum vor fi transformate de artiști prin intermediul proiectului ”Progres. Schimbări de paradigmă”. Sunt fostele hale ale STPT de pe Take Ionescu, unde va funcționa și centrul MulitpleXity.
Până duminică 13 decembrie, fostele ateliere ale Societății de Transport Public Timișoara, care vor găzdui viitorul Centru pentru Artă, Tehnologie și Experiment MultipleXity, din Bulevardul Take Ionescu nr. 56-58, sunt acum restructurate prin. Cele 7 instalații sunt amenajate acum într-un spațiu destinat inițial, în 1867, unei premiere pentru Europa de Est, fiind prima linie de tramvai cu tracțiune animală. Locația păstrează un peisaj industrial cu o încărcătură istorică, patrimonială, dar și personală, a unei comunități al cărei trecut s-a fragmentat odată cu desființarea treptată a structurilor industriale după ‘89.
Măsurile necesare au fost luate pentru a asigura desfășurarea evenimentului conform normelor de siguranță curente. Publicul este invitat sa descopere instalațiile multimedia între 11 și 13 decembrie, între orele 17.00 și 21.00, în urma înscrierii, prin formularul acesta https://timisoara2021.us20.list-manage.com/track/click?u=ec7fcdf0f3de2141971e8c928&id=794bd31bbf&e=74ecf2d2d3
Patru dintre lucrările dispuse sunt cele selectate prin concurs public și trei curatoriate.
Seria de lucrări Heavy Light – Photonic Sculptures propuse de Alex Boca, de la colectivul LAPSUS, invită la o reflecție asupra transformării continue prin care trece tehnologia odată cu societatea. Urmărind contrastul dintre masivitatea relicvelor industriei grele și flexibilitatea tehnologiei contemporane artiștii îmbină metode prin care e folosită lumina sau senzori și software digital de recompoziție 3D.
Lucrarea (cori) dor ne/sigur a Ioanei Țurcan vorbește despre pierderile incerte, acele pierderi care nu trec printr-un ritual de rămas bun. În cazul atelierelor transportului public din Timișoara, acest ritual nu poate începe. Prezența spațiilor, chiar și degradată, invocă posibilul, speranța reîntoarcerii la o formă inițială, fie ca muncitori sau călători.
Alex Halka reprezintă prin instalația T I M E L I N E un organism viu, interactiv, care evocă cu mijloace specifice artei vizuale contemporane cronologia unui spațiu industrial afectat de timp. Instalația sa audiovizuală subliniază această dinamică specifică a trecerii timpului, cu scopul de a familiariza participanții cu posibilitățile aparent ascunse ale acestui mediu.
Instalația audio-vizuală interactivă METALORGANUM propusă de Sillyconductor (sound artist) și Cote (visual worker) face apel la universul sonor industrial al secolelor apuse, dar și la trecutul recent și viitorul apropiat, încurajând publicul să descopere spațiul eclectic al forjei, detaliu cu detaliu, transformându-l într-un gigantic meta-instrument de percuție.
Instalația video Racord Temporal/r realizată de Lucian E. Matei ca o experiență audio-vizuală interactivă, este o juxtapunere între “atunci” și “acum”. Trecutul devine clar și static, iar clipa imediată este incertă și dinamică. Instalația funcționează și ca un mural participativ, interactiv și temporar de lumină. Publicul poate să intervină și cu alte surse de lumină. După un timp, compoziția se regenerează. Interactivitatea funcționează de la distanță și fără atingere.
În proiectul SINCRONIC TRASH o_b_i_e_c_t alături de Gabriel Almasi creează o viziune globală asupra straturilor sonore, realizând o multifonie prin negarea convențiilor verticale și printr-o procesualizare preponderent liniară sau texturală.
WIND(OW) OF OPPORTUNITY realizat de grupul artistic PSIHODROM este o proiecție 3D interactivă care conține remodelarea 3D a spațiului existent, oferindu-i vizitatorului posibilitatea de a experimenta diverse opțiuni, destinații sau posibile întrebuințări ale acestuia.
Măsurile necesare au fost luate pentru a asigura desfășurarea evenimentului conform normelor de siguranță curente, purtarea măștii este obligatorie.
Programul “Lumini captivante” este parte integrantă a dosarului de candidatură cu care orașul Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este inclus în teritoriul “Oameni”, stația “Reflecții” și își propune să familiarizeze publicul cu mediul digital și să ofere o mai bună înțelegere asupra noilor tehnologii prin intermediul artelor multimedia. Astfel, conținutul artistic creat redirecționează atenția de la lumina artificială a dispozitivelor la lumina interioară a oamenilor pentru ca aceștia să-și redescopere vise și pasiuni uitate.
Comentarii prin facebook