Reprezentantul PNL Timiș în Camera Deputaților, Marilen Pirtea, se plasează de partea firmelor care au adunat, din cauza pandemiei, restanțe la bugetul de stat. Politicianul susține că dorința ANAF de recuperare a datoriilor care sunt legitime, dar în actualele condiții, ar fi o strategie greșită.
„În aceste zile, titlurile de presă fac trimitere la faptul că datoriile acumulate către ANAF din partea mediului de afaceri, în ultimul an, se ridică la peste 18 miliarde de lei, sumă neîncasată la bugetul de stat. Vedem semnale prin care ANAF planifică acțiuni de recuperare a acestor datorii, legitime, cu siguranță. Fără a căuta să justificăm datoriile, merită să înțelegem și poziția mediului de afaceri, care susține că recuperarea acestei imense sume datorate statului acum, în plină criză pandemică, la debutul celui de-al doilea an de restricții, poate fi o strategie greșită, care poate conduce la un reflux economic nedorit”, conform deputatului PNL, Marilen Gabriel Pirtea.
El spune că a discutat cu mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri și că aceștia spun că este extrem de important să fie analizat modul de impozitare a afacerilor. El dă ca și exemplu modul de impozitare al proprietăților cu altă destinație din Timișoara, adică un venit la bugetul local al unei primării aparținând unei coaliții din care și PNL face parte, și care se realizează folosind cel mai mare nivel din țară, unul disproporționat față de situația economică a firmelor.
„Dialogul și propunerile pe care le avem alături de oamenii de afaceri, managerii și antreprenorii din Timișoara arată că la acest început de an este imperios necesar să fim extrem de precauți cu impozitarea afacerilor. Efectele pandemiei din 2020 seamănă cu un cataclism economic prin consecințele deosebit de ample pe care le poate produce, culminând cu o contracție economică mai gravă decât cea din timpul crizei de acum zece ani. Unul dintre exemplele date de antreprenorii timișoreni se referă la impozitarea spațiilor cu altă destinație, deținute de persoanele juridice. În cazul impozitelor aplicate acestor patrimonii, legislația locală a taxelor și impozitelor din Timișoara a ridicat plafonul de impozitare, prin decizie a Consiliului Local, până la limita superioară stabilită prin legislația fiscală națională. Astfel, în Timișoara se impozitează clădirile aparținând firmelor cu un procent de 1,3% din valoarea clădirii, la care se mai adaugă o majorare limită permisă de lege, de 50%, conducând la un procent total de impozitare anuală de 1,95% din valoarea clădirilor. Acest procent, cel mai mare din țară, este disproporționat, dezechilibrat în raport cu capacitatea reală de acum a companiilor, la începutul celui de-al doilea an de pandemie”, arată deputatul liberal.
Acest impozit crește oricum, având în vedere reactualizarea valorii de patrimoniu a imobilelor. Deputatul are o idee care să și ușureze viața proprietarilor, anume că impozitarea să se aplice doar la valoarea rămasă neamortizată a clădirilor și nu la valoarea integrală a acestora.
„Mai mult, raportarea acestui procent de impozitare se realizează la o valoare a inventarului patrimonial ce trebuie reactualizat o dată la cinci ani, prin obligație legală, procedeu care contravine unei modalități firești de impozitare, prin care procentul de impunere aplicat ar trebui să vizeze doar valoarea neamortizată a clădirilor, nu o valoare totală majorată. După cum se știe, conform normativelor în vigoare, valoarea unei clădiri se amortizează în 50 de ani, fiind firesc ca, în fiecare nou an de impozitare a valorii clădirii, procentul de impozitare să se aplice unei valori mai mici, reduse cu încă o fracție anuală de 1/50 din valoarea inițială a clădirii. Conform legii în vigoare, logica impozitării ajunge să fie inversată și să ia în considerare o bază de impozitare tot mai mare, o dată la cinci ani, prin reevaluarea valorii patrimoniilor. Din păcate, reactualizarea valorii de impozitare a clădirilor, la fiecare cinci ani, conduce la o creștere a bazei nete de impozitare (spre exemplu, în 2021, reevaluarea poate determina o creștere a valorii de inventar cu până la 20% din valoarea inițială a patrimoniului imobiliar vizat, datorită creșterilor costului forței de muncă și a costului materiilor prime, incluse în costurile care determină valoarea edificării unui imobil). Și pentru această prevedere fiscală dezbaterile propuse de oamenii de afaceri sunt în plină desfășurare, subliniind că formula de calcul a bazei de impozitare este inechitabilă, în actuala procedură de reevaluare a valorii de inventar, o dată la cinci ani”, subliniază Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiș.
„În plus, pe lângă primele două argumente, antreprenorii timișoreni mai amintesc, cu referire la același subiect, faptul că legislația actuală prevede o „amendă” disproporționată pentru neîndeplinirea (cu sau fără intenție) a obligației de reevaluare a valorii de inventar în cazul patrimoniilor imobiliare ale societăților comerciale, procentul de obligație în cazul acesta fiind fix, de 5% din valoarea de inventar. Pe lângă un plafon extrem de mare al impozitului pe clădiri (1,95% din valoarea de inventar, la Timișoara), pe lângă o valoare tot mai mare a bazei de calcul pentru determinarea acestui procent (rezultată din reevaluare), această obligație de tip „amendă”, aplicată în cazul neîndeplinirii la termen (o dată la cinci ani) a obligației de reevaluare a valorii de inventar a clădirilor, poate duce chiar la falimentarea societăților, într-un an de criză pandemică”, observă deputatul Marilen Pirtea.
„Soluția firească, realistă, echilibrată în raport cu tendința de vertiginoasă scădere economică din ultimul an, prin care pot fi prevenite consecințele negative ale unor măsuri fiscale insuportabile pentru firme, este aceea de a amâna datoriile acestor societăți, în privința impozitării clădirilor pe care le dețin, până la revenirea economică post-pandemie, poate chiar prin prelungirea perioadei de amânare cu unul sau doi ani după momentul în care criza pandemică se va fi încheiat oficial”, conchide deputatul PNL Marilen Pirtea.
Comentarii prin facebook