Politicienii locali s-au duelat mai multe zile pe tema traseului stabilit pentru viitoarea autostradă A9, Timișoara – Moravița. O serie de precizări trimise pe adresa redacției noastre de societatea care se ocupă de studiul de fezabilitate arată că, de fapt, niciuna dintre cele 11 variante propuse inițial pentru acest traseu, fie că era vorba de vestul orașului, fie de estul acestuia, nu corespundeau cererilor lansate de finanțator, adică UE. Iar traseul ales în final a fost cel aprobat de consultantul JASPERS, fiind, de fapt, doar unul provizoriu, nu va trece prin sufrageriile celor de la Moșnița, urmând a fi definitivat ulterior.
Traseul stabilit pentru A9 nu este unul final, coridorul de câteva sute de metri necesar acesteia va fi stabilit ulterior, după vizitele efective pe teren, ne spun cei de la Search Corporation, care se ocupă de studiul de fezabilitate. Aceștia admit că au folosit hărți de pe Google Maps, dar au fost nevoiți să apeleze la aceasta după ce primăriile aflate pe traseu nu ar fi considerat necesar să trimită către companie informațiile solicitate referitoare la traseu, mai spun cei de la Search Corporation.
”Menționăm că la această dată a fost încheiată Analiza Multicriterială (AMC) – etapa 1, în cadrul căreia s-a avut în vederea selectarea celor mai bune alternative de coridoare de traseu ale proiectului. Pentru o mai bună înțelegere, precizăm că Analiza Multicriterială se realizează în două etape, după cum urmează: Etapa 1 – constă în identificarea a 3 coridoare de traseu cărora urmează să li se atribuie un anumit punctaj în baza unor criterii tehnice, financiare, de mediu și sociale, derivate din obiectivele specifice ale proiectului. În urma analizei sunt selectate cele mai performante alternative de coridoare care vor fi analizate în detaliu în Etapa 2. Etapa 2 – constă în analiza detaliată a alternativelor rezultate în cadrul etapei 1, scopul acesteia fiind stabilirea variantei de traseu recomandată a fi dezvoltată ulterior în cadrul studiului de fezabilitate”, arată informațiile transmise pe adresa redacției debanat.ro.
Surpriza mare este că niciunul dintre traseele propuse inițial, 11 la număr, nu corespundea cerințelor proiectului. Fie că era vorba despre trecerea prin vestul orașului, fie că era vorba despre estul acestuia. În final, acestea au ”picat” la analiza consultantului JASPERS – autoritatea care decide finanțarea proiectelor din fonduri europene, pentru că acesta solicita ca A9 să treacă la o distanță cât mai mică de centura Timișoarei, pentru a prelua traficul acesteia.
”În cazul autostrăzii Timișoara-Moravița (A9), în cadrul etapei 1 a Analizei Multicriteriale, au fost comparate 11 variante de coridoare de traseu (deși în caietul de sarcini se solicitau numai 3) cu scopul de a identifica coridorul/coridoarele cu cea mai bună performanță. S-a facut o comparație între zona de Est și zona de Vest a Timișoarei, toate coridoarele din Vestul municipiului rezultând a fi nerentabile, necalificându-se la finanțare din fonduri europene. În ce privește zona de Est, s-au avut în vedere inițial numai coridoare de traseu aflate mai departe de zona localităților. Din analiza rentabilității efectuată și supusă atenției consultantului JASPERS (autoritatea care decide finanțarea proiectelor din fonduri europene), toate aceste variante s-au dovedit a avea însă rentabilitate scazută, aspect care nu ar permite, de asemenea, atragerea de finanțare europeană. A fost necesară analiza unui coridor care să se apropie cât mai mult de centura Timișoarei pentru a prelua din traficul acesteia astfel încât să crească indicatorii de rentabilitate și, implicit, șansele de a se accesa fonduri europene pentru implementarea obiectivului”, ne mai spun cei de la Search Corporation.
Reprezentanții acesteia subliniază că, deși au solicitat informații de la primăriile de pe traseu, inclusiv Moșnița Nouă, acestea nu au răspuns pozitiv nici acum cererii. Trecerea autostrăzii printre casele din comuna periurbană a fost unul dintre motivele de dispută între politicienii locali.
”Menționăm că în etapa 1 a Analizei Multicriteriale, au fost folosite hărti din aplicația Google Maps și au fost solicitate autorităților locale (inclusiv comunei Mosnița Nouă), încă din luna iunie 2020, informații privind situația din teren pentru toate variantele de coridor analizate. În foarte multe cazuri aceste informații au întârziat considerabil sau nu au fost furnizate nici până în prezent, in situația din urmă găsindu-se și comuna Moșnița Nouă”, conform companiei de proiectare.
Traseul respectiv nu e bătut în cuie, subliniază aceștia, fiind doar orientativ. La final, cu ajutorul autorităților locale, impactul asupra comunităților va fi minim.
”Dat fiind că este vorba însă de o etapă intermediară în stabilirea traseului, lipsa acestor informații nu ne-a împiedicat să stabilim un coridor orientativ, lat de sute de metri, urmând ca în etapa 2 a Analizei Multicriteriale să intrăm în detalii privind traseul exact al autostrăzii. În cadrul acestei etape secundare vom efectua deplasări în teren și vom colabora îndeaproape cu toate autoritățile locale implicate în vederea stabilirii variantei de traseu finale care să aibă un impact cât mai mic posibil asupra comunităților locale, siturilor arheologice și mediului”, am mai aflat de la Search Corporation.
Comentarii prin facebook