Ce face AUR în stradă este perfect logic. Poate să nu ne placă, dar dacă printr-un leșin al rațiunii ne-am pune în pielea lor ce am face? Au intrat în Parlament printr-o acțiune șoc pe internet. Nu te așteptai să vină și habar n-aveai de unde apare „patriotul” să te lovească cu procentul intrării în Parlamentul României a unui grup de șmecheri și mătușile lor de pe liste.
Dar asta a fost intr-o toamnă târzie 2020, iar surpriza e surpriză doar prima oară, apoi ce să facă și oamenii ăștia să nu uiți de ei și eventual să mai și crească? Cafteala, scoaterea în stradă a „intelectualității” din galeriile de fotbal, a multor „valori” cu chef de fentă a regulilor antipandemie, dar și tineri și tinere care n-ar fi avut ce căuta într-un asemenea anturaj, dacă nu i-ar fi supărat subiectul zilei: libertatea de a savura un espresso pe o terasă, în adierea vântului primăvăratic.
Spuneam recent că AUR nu știe carte. Cu excepții, firește, filosofi misogini sau invers. Iar cartea cea mai grea pentru ei, în ciuda unei licențe vânturate de liderul Simion, cred că este cea de economie. AUR nu poate propune ceva constructiv în parlament cu care să crească electoral, căci inițiativa ori devine anecdotică, ori nu va avea priză la public, iar ei de asta au apărut, să placă publicului superficial, impresionat de telenovele. Vin sărbătorile și vatra lor electorală se întinde firesc în zona credincioșilor de pelerinaj. Premierul lor minune în loc să vină pe calul alb să propună soluții economice, dispare după ce se filmează sub un lac înghețat din Austria, în încercarea de a dovedi că grija divinității ține loc de vaccin. Și-atunci ce să facă și ei? Au ieșit în stradă.
Dar și ieșitul ăsta în stradă e distractiv primele zile, dacă nu ți se încleștează doctrinar colții pe grumazul unui politician, făcând din asta o ideologie, cum am fost mulți în raport cu Ion Iliescu după decembrie 1989. În lipsa unui asemenea întăritor motivațional, tânărul mitingist se plictisește repede și lucrurile se vor stinge odată cu deschiderea teraselor, cluburilor și în general cu relaxarea. Ce să-i mai ofere AUR publicului? Deliruri, da. Că Iohannis se droghează, că Orban bea în parlament, apoi limbaj de bagabonțeală și amenințări cu luat glanda pe holurile forului legislativ. Asta oferă AUR, la asta se pricepe.
E, dar uite că din mâinile AUR a mai explodat o surpriză, de data asta politică, de neimaginat. Așa îngrămădiți cum îi vedem unii dintre noi, cei de la AUR au fost sfătuiți bine să propună în parlament modificarea legii electorale în sensul organizării alegerilor primarului și președintelui consiliului județean în două tururi de scrutin. Această idee era scrisă dacă nu de Moise pe piatră, atunci sigur de cei de la USR când au promis ce vor face mai degrabă odată cu venirea la putere. Dar așa este când guvernezi în coaliție, iar coaliția cuprinde partide care nu poftesc la acest tip de scrutin în locale. UDMR, de pildă, dar nici PNL nu s-ar fi grăbit să facă modificarea, astfel că treaba a cam rămas moartă.
A venit AUR cu propunerea și totodată cu un șah dat PSD-ului, cu care încep să-și împartă electoratul „patriot”, dar și dușmanilor de caft prin cimitire din ungurime. În plus, dă senzația electoratului liberal și userist că rahatul nu miroase chiar atât de urât dacă pe latrină scrie AUR. Liberalii sunt și ei în offsaid, dar până ce propunerea cu alegerile în două tururi de scrutin să devină lege mai este mult. Poate că e doar o „pisică” arătată, poate că e un început de negociere cu PSD, poate că e o păcăleală de 1 aprilie, poate e doar un joc de glezne ca să provoace fisuri în coaliția de guvernare, căci până la alegeri mai e multă vreme, dar ideea nu e venită chiar aiurea și, dacă ar fi și pusă în mișcare, sigur ar rupe niște anchilozări în politica românească. Ce va face PSD în dansul ăsta cu AUR? E, uite că ăsta e alt subiect ce merită adulmecat cu altă ocazie, pentru că dacă „patrioții” deranjează pe cineva, paradoxal, nu „dreapta” e victima. Deranjul mare este la PSD.
Comentarii prin facebook