Boala inflamatorie pelvină (BIP), alături de vulvo-vaginită, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni care poate apărea la o femeie tânără și care o determină să meargă la medic. Afectează frecvent trompele uterine și ovarele – anexele, de unde și denumirea de anexită, varianta veche a conceptului actual de boala inflamatorie pelvină. Diagnosticul trebuie pus rapid și tratamentul instituit corespunzător din cauza complicațiilor pe termen scurt sau lung.
Dr. Daniela Dehelean, medic specialist obstetrică-ginecologie la Clinicile Medici’s Timișoara afirmă că ”Boala Inflamatorie Pelvină (BIP) rezultă în urma invaziei microbiene ascendente a tractului genital feminin superior, pornind din vagin și col uterin; rareori infecția se produce prin difuziunea microorganismelor de la nivelul organelor pelvine vecine”.
Ce poate cauza BIP?
De cele mai multe ori inflamația este cauzată de infecții bacteriene. Cel mai frecvent implicate (90-95%) sunt Chlamydia si Gonoreea. De asemenea dușurile vaginale pot distruge flora vaginală normală și pot să împingă bacteriile spre tractul genital superior sau să mascheze semnele şi simptomele de BIP, dar si la diferitele metode contraceptive locale. În timp ce folosirea prezervativului și a diafragmei reduc mult riscul de contractare a acestor infecții, dispozitivele intrauterine (steriletele) le pot favoriza. Alte cauze sunt: nașterea, avortul, chiuretajul uterin biopsic, debutul precoce al activității sexuale, parteneri sexuali multiplii, antecedente personale de BIP.
Care sunt simptomele ce ne îndrumă spre medic?
Multe femei nu au simptome, dar, dacă acestea apar, pot varia de la moderate la severe. Printre semnele acestei afecțiuni se numără: durerea pelvină, durerea în zona lombară și a rectului, durerea în timpul actului sexual, febra, oboseala, secreții vaginale neobișnuite, sângerarea între menstruații, ciclurile neregulate, urinarea frecventă.
Cum stabilim diagnosticul?
Diagnosticul de BIP este, în primul rând, clinic şi ar trebui suspectat la persoanele de sex feminin cu durere pelviană şi sensibilitate la nivelul tractului genital. Trebuie însă eliminate alte cauze de sindrom abdominal dureros – apendicita sau infecția urinară și se va efectua test de sarcină, pentru a exclude o sarcină extrauterină. Există minim 3 criterii obligatorii de diagnostic: sensibilitate în etajul abdominal inferior, sensibilitate în zona anexială și sensibilitatea colului uterin la mobilizare.
Diagnosticul clinic se completează cu ecografia abdominală și transvaginală care oferă informații despre starea uterului și anexelor, în special ovarelor. Trompele uterine se vizualizează ecografic doar în situații patologice – când sunt destinse de diferite colecții. Vor fi de asemenea prelevate analize ale secreției vaginale și culturi de col uterin – identifică germenii incriminați.
Dacă simptomatologia persistă și celelalte metode nu oferă un diagnostic definitiv, metoda de elecție este laparascopia exploratorie. Trebuie menționat că un test Babeş-Papanicolau nu este folosit pentru diagnosticarea BIP.
Cum se tratează BIP?
Boala inflamatorie pelvină este o infecție polimicrobiană, de aceea tratamentul trebuie să includă antibiotice cu spectru larg. De cele mai multe ori tratamentul este ambulator (la domiciliu) și este sistemic (antibiotic) și local (ovule vaginale). Se scoate steriletul dacă acesta există și se evită contactele sexuale.
De obicei, după 3-5 zile simptomatologia dispare complet. La 6 săptămâni de la debut se recomandă un nou control medical pentru confirmarea vindecării. Se pot asocia medicamente antalgice/antiinflamatorii pentru combaterea durerii și febrei.
În cazuri severe, când simptomele sunt persistente şi nu se remit în ciuda tratamentului sau când există formațiuni pelvine de mari dimensiuni poate să fie necesară efectuarea unei intervenții chirurgicale.
Datorită faptului ca majoritatea BIP sunt cauzate de germeni cu transmitere sexuală, este necesară administrarea tratamentului antibiotic și partenerului!
Care sunt posibilele complicații?
Complicația majora pe termen lung este infertilitatea. Cu cât există mai multe episoade netratate de inflamație, cu atât riscul de infertilitate este mai mare. Aproximativ 1 din 8 femei cu BIP va întâmpina dificultăți în obținerea unei sarcini.
Alte consecințe ale BIP sunt: sarcina ectopică (apariţia unei sarcini extrauterine este de 6 ori mai mari la pacientele cu BIP în antecedente), pelviperitonita, durerea pelvină cronică (până la luni sau ani)
Cum putem preveni apariția unei BIP?
Măsurile de prevenire sunt legate în special de managementul actului sexual. Prevenirea este necesară mai ales pentru că multe infecții pot să nu aibă răsunet clinic. De asemenea, în cazul depistării unei boli cu transmitere sexuală, ambii parteneri trebuie să urmeze tratamentul adecvat.
Diagnosticul și tratamentul precoce sunt extrem de importante pentru prezervarea fertilității!
Comentarii prin facebook