Istoria podurilor peste Bega din Timișoara, de la podețele peste mlaștinile din jur până la actualele construcții moderne/FOTO

poduri

poduri

Muzeul Național al Banatului și istoricii din cadrul acestuia ne prezintă o scurtă istorie a podurilor care au legat cele două părți ale Timișoarei, peste canalul Bega. În cei 700 de ani de când locuitorii acestui oraș și-au legat viața de acest râu, Bega a fost și scut de apărare, și cale de comunicație, alimentare cu apă, dar și ”marele vidajor al urbei”, după cum spun cei de la MNaB.

Peste cursul apei au fost ridicate de-a lungul anilor numeroase poduri.

”Nici nașterea și nici existența multiseculară a Timișoarei nu sunt de conceput fără râul Bega, numit de localnici până în veacul al XVIII-lea Timișul Mic. De mai bine de 700 de ani, timișorenii beau apa Begăi, plutesc pe ea, se spală și se scaldă în ea și-i sorb energia în mori și hidrocentrale. Scut de apărare semicircular pentru cetățile ridicate succesiv, râul, devenit la Timișoara, canal după 1724, a rămas până astăzi și marele vidanjor al urbei. Bega, devenită, din sus de Timișoara, canal rectiliniu de plutărit și cale navigabilă la fel de geometrică, la vale de oraș, îi asigura aprovizionarea și facilita comerțul. Plute, bărci și poduri plutitoare, șlepuri și șalupe, nave cu vâsle sau trase de cai, cu abur sau cu alte motoare au circulat pe Bega și au poposit în portul internațional Timișoara, aflat, inițial la 1732, în zona Hotelului Continental și mutat în Iosefin pe la 1760. Canalul Bega, săpat manual între 1728 și 1732, modificat între 1758 și 1765, când râul a fost scos în afara Cetății, și-a dobândit înfățișarea actuală în 1908-1909. De-abia atunci au fost astupate canalele pentru morile hidraulice din Fabric, s-a construit hidrocentrala (1910) și s-a tăiat o nouă albie până la actualul Parc al Copiilor”, ne spun cei de la Muzeu.

”Epoca modernă” a canalului apare în secolul 20.

”Reamenajarea modernă a întregului canal navigabil (de la Timișoara până la Tisa), începută în 1901 s-a încheiat abia în 1916, în timpul primului război mondial. Noile frontiere de după război au împiedicat utilizarea sa eficientă (reluată în 1929) și au contribuit la degradarea sa lentă. Totuși ajungeau la Timișoara nave fluviale de 300-500 tone care încărcau cereale, dar și vase sătești mai mici care aduceau la oraș, la piață, produsele țăranilor din satele vestice. Întreruptă de cel de-al doilea război mondial, navigația de marfă de pe Bega a fost reluată scurtă vreme în 1948 și din nou oprită în condițiile conflictului sovieto-iugoslav. În 1958 transportul mărfurilor pe Bega a fost sistat definitiv și, de atunci, unul din cele mai importante monumente europene de hidrotehnică a servit plimbărilor de agrement și irigațiilor”, mai aflăm de la MNaB.

Peste Bega, la Timișoara, s-au construit, de-a lungul veacurilor, sute de poduri și podețe din lemn, cărămidă, fier sau beton. Încă la 1343, magistrul orașului, Benedict, se plângea că timișorenii nu reparau podurile vechi și ezitau să construiască altele noi. Peste mlaștinile din jurul orașului se întindeau, în evul mediu, poduri de lemn care atingeau lungimaea totală de peste 1 km. Până după 1850, porțile cetății au avut poduri mobile ce erau ridicate în fiecare seară, fiind totodată și puncte vamale. În 1823 primăria orașului seîngrijea de peste 100 de poduri și podețe aflate, în marea lor majoritate, în Fabric peste cele patru canale „industriale”, iar în 1870 mai existau 70 de poduri. În 1849, în asediul de 106 zile, Timișoara și-a ridicat pentru ultima oară podurile mobile de la cele trei porți. În 1932, peste Bega se mai trecea pe 21 de poduri.

Din 1871 au început să se construiască poduri de fier, dintre care podul de cale ferată „Modoș” (1897, refăcut în 1935 și 1980) este folosit și astăzi, iar podul metalic de la „Electromotor” (1917) a rămas doar pietonal. Pietonii mai folosesc și pasarelele de la Parcul Copiilor (1926), de la strada Gelu (1949) și pasarela care leagă Plopii de Ghiroda Nouă.

Cele nouă poduri mari din beton, cu deschideri de cca. 30 m și lățimi cuprinse între 13 și 23 m sunt următoarele în sensul scurgerii Begăi din Fabric și până în Iosefin:

Podul „Mihai Viteazul” („de la Turbină”, „al Morilor”), utilizat din perioada interbelică și de tramvaie a fost construit în 1909 și reconstruit în 1981. Are la capete patru basoreliefuri din piatră, înfățișând o femeie – alegoria Timișoarei – , un morar cu sacul de făină, un tăbăcar și un lucrător-nisipar la decolmatarea canalului.

Podul „Dacilor” („de la Piața de Fân” sau „Badea Cârțan”) construit în 1909, utilizat pemanent de tramvaie și reconstruit în 1989.

Podul „Decebal” („de la Băile Neptun”) construit în 1909 deși inscripția îl datează în 1908, utilizat permanent de tramvaie, este primul mare pod european ridicat din grinzi de beton armat, figurând astfel în tratatele de specialitate.

Podul „Michelangelo”, ridicat în 1970 pe locul fostei pasarele de lemn „a studenților”, este podul cu cea mai mare lățime, dar și cel mai „coborât” spre nivelul apei.

Podul „Mitropolit Șaguna” („Episcopal”, „al Tinereții”) este plasat la capătul blv. Mihai Viteazul și a fost construit în 1913 pe locul unui pod de lemn ce funcționa neîntrerupt din 1718. Pe balustradele sale urmau să fie plasate 4 statui de episcope care însă nu au fost niciodată realizate.

Podul „Traian” („Huniade”, „de la Maria”), folosit de tramvaie, a fost ridicat în 1917 și a înlocuit „Podul de Fier” mutat în aval în dreptul străzii Ady Endre.

Podul „Ștefan cel Mare”(„La Ancoră”, „Franz Iosef”, „de la Gară”), construit inițial din fier la Reșița, a fost primul pod metalic civil cu piese turnate de tip Eiffel din România. A fost reconstruit din beton în 1957.

Podul „Eroilor” (fost „Bem”, „de la Elba”, „al Pieței Iosefin”) a fost construit din beton în 1938 pe locul celui mai vechi pod de fier al orașului (1870 – 1871).

Podul „Muncii” („de la Autogară”, „de la Fabrica de Tutun”, „Podul Regal”), construit în 1913 și reconstruit în 1978.

Laolaltă, în prezent, peste Bega la Timișoara se arcuiesc unsprezece poduri și trei pasarele.

Bibliografie: Florin Medeleț, Dan Buruleanu – „Timișoara. Povestea orașelor sale”

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

0 comentarii pentru acest articol

1 Trackbacks pentru acest articol

Istoria podurilor din Timișoara - Banat NEWS Says:

[…] Muzeul Național al Banatului și istoricii din cadrul acestuia ne prezintă o scurtă istorie a podurilor care au legat cele două părți ale Timișoarei, peste canalul Bega, conform, debanat.ro. […]

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

isho.ro
isho.ro

Cele mai citite articole


gauss-topografie-timisoara_728x90px

Administratie vezi arhiva Administratie

Fidelity by Iulius Mall
Fidelity by Iulius Mall

Politica vezi arhiva Politica

dermaskin-orizontal

Sport vezi arhiva Sport

Recital reușit de leii bănățeni! Rugbiștii Timișoarei au câștigat categoric duelul cu Universitatea Cluj

Și a fost spectacol pe arena Gheorghe Rășcanu din Ronaț. Derbiul etapei a 4-a a Ligii Nationale de rugby a fost un duel interesant mai mult pe hârtie, deoarece în teren, gazdele au făcut legea. Timișoara s-a impus cu 80-17 în meciul cu U Cluj, după 54-10 la pauză. Timișoara a reușit eseuri de fiecare...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Recital reușit de leii bănățeni! Rugbiștii Timișoarei au câștigat categoric duelul cu Universitatea Cluj
Muzeul National al Banatului

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Un proiect inedit își găsește loc, în intervalul 20 mai – 5 iunie, la Biblioteca Universității Politehnica Timișoara și la Casa Artelor. Este vorba despre „Virus Diary/Jurnal de virus” – un proiect conceput și dezvoltat de Dan Perjovschi. „Ideea jurnalului a apărut în martie 2020, ca o formă de adaptare la restricțiile determinate de pandemie....
Citeşte tot articolul Citeste articolul „Jurnal de virus” la Casa Artelor din Timișoara
Municipalitatea timișoreană a adăugat 20 de milioane de lei la suma oferită pentru ridicarea stadionului Lego din Calea Buziașului și a relansat licitația la care, în prima versiune, nu s-a prezentat nimeni interesat de proiect. Creșterea semnificativă a prețurilor la materialele de construcții a făcut ca oferta inițială de 73 de milioane de lei să...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Stadionul Lego de pe Calea Buziașului s-a scumpit cu 20 de milioane de lei, fiind relansată licitația
Polițiștii locali, reprezentanți ai Primăriei, ADID și Retim și-au unit forțele pentru un oraș mai curat, în cadrul unei acțiuni voluntare de strângere a deșeurilor Poliția Locală Timișoara a organizat, în cursul zilei de ieri, o acțiune voluntară de igienizare a unor zone din oraș, la care au participat efective de polițiști locali aflați în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Poliţiştii locali, alături de reprezenţai ai Retim şi ADID, la o acţiune de ecologizare/Foto
Timișoara va fi unul dintre orașele care va beneficia de trenuri noi electrificate, de scurt parcurs. Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru 62 de asemenea mijloace de transport, iar 23, cele mai multe, vor ajunge în zona de vest. Noile trenuri vor fi utilizate pe traseele de navetă în zona marilor orașe. Vor fi înlocuite...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timișoara a fost inclusă pe lista orașelor care vor beneficia de trenuri noi electrice, pentru navetiști
Publicul a participat în număr extrem de mare la acțiunile organizate la Bastionul Theresia în cadrul programului european Noaptea Muzeelor. Au fost deschise toate expozițiile găzduite aici, oamenii au aflat cum arăta o zi la Timișoara în timpul dominației otomane, au descoperit ce arme se foloseau în perioada medievală, au avut parte de concerte și...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Noaptea Muzeelor a fost una de succes la Bastionul Theresia. Expoziții, muzică medievală, demonstrații cu foc, toate în organizarea Muzeului Banatului/Foto
Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely a pus în vânzare biletele pentru a treisprezecea ediție a TESZT – Festivalul Euroregional de Teatru, care va avea loc între 22-29 mai 2022. Selecția reunește 24 de spectacole ce reflectă schimbările de paradigmă petrecute în lume și transfigurarea percepțiilor personale despre proximitate și interioritate, despre spațiul social și...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se apropie a 13-a ediție a TESZT – Festivalul Euroregional de Teatru
O adevărată sărbătoare a fotbalului, şi într-o organizare impecabilă cu sute de oameni, copii, dar şi refugiaţi din Ucarina prezenţi la joc, Ghiroda a întâlnit într-un adevărat eveniment Dumbrăviţa. Din păcate pentru gazde, doar oaspeţii s-au ridicat la înălţimea momentului şi s-au impus fără probleme cu 3-1. Cele două echipe timişene s-au mai întâlnit de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Liga 3. Dumbrăviţa, lider în C8 s-a impus în derby la Ghiroda
Top