Prezentăm o primă parte a unui mai lung interviu cu primarul Timişoarei, Dominic Fritz. De unde aparenţa că nu se întâmplă nimic în oraş? Vor fi daţi afară oameni din primărie? Intră Colterm-ul în insolvenţă? Are emoţii cu DNA? Cum a răspuns primarul la aceste întrebări şi la multe altele, în rândurile de mai jos.
“O să fie şi oameni care nu o să corespundă noilor cerinţe din primărie”
Au trecut şapte luni de la momentul în care aţi fost învestit în funcţie. A fost mai grea sau mai uşoară această perioadă decât v-aţi imaginat înainte?
Cred că mereu atunci când eşti într-o situaţie, o simţi mai fizic, dacă pot spune aşa, decât ţi-ai imaginat-o. Adică volumul de muncă, nopţile nedormite sunt foarte dure. Nu mi-am făcut iluzii, dar ceea ce mă surprinde totuşi este faptul că nu există nici măcar un domeniu unde lucrurile să funcţioneze cum ar trebui. Însă suma şantierelor şi la propriu şi la figurat înseamnă o provocare adevărată.
Aţi venit într-o instituţie în care trebuie să lucraţi cu oameni pe care nu-i ştiaţi, angajaţi de alţii. Aţi reuşit să faceţi o evaluare a personalului? Sunteţi mulţumit?
Nu am făcut însă o evaluare sistemică. A făcut aparatul o autoevaluare, aşa cum este obişnuit şi, aşa cum era de aşteptat, toţi funcţionarii au fost evaluaţi de şefii lor cu “foarte bine”. Deci dacă este după sistemul de autoevaluare, toată lumea de aici face o muncă perfectă. Eu am găsit mulţi oameni dornici să contribuie, dar prinşi într-un sistem nefuncţional, fără responsabilităţi clare, cu o mentalitate în care primează o lipsă de asumare, o lipsă totală de colaborare. Dar sunt încurajat în fiecare zi fiindcă găsesc tot mai mulţi angajaţi care vor să se implice. Bineînţeles că sunt şi dintre cei care nu înţeleg de ce este nevoie de o transformare organizaţională a Primăriei şi vom vedea ce se întâmpă cu ei.
Când se schimbă organigrama? Când intră în Consiliul Local?
În luna iunie.
Apropo, câţi angajaţi sunt?
Momentan, în jur de 600 de posturi prevăzute şi peste 500 ocupate.
Pe viitoarea organigramă va scădea numărul de posturi?
Numărul de posturi va rămâne, dar vor fi redistribuiri foarte importante şi vor exista echipe noi care acum nu există. De exemplu, în zona de sănătate, educaţie, cultură, de infrastructură verde, digitalizare. Acolo vor fi echipe noi, iar în alte părţi vom reduce.
Vor fi şi oameni care vor pleca acasă?
Da, o să fie şi oameni care nu o să corespundă noilor cerinţe.
Aţi mai angajat unii şefi în urma unor concursuri. Sunteţi încă descoperiţi pe postul de secretar general. Veţi relua concursul?
Da, vom face un nou concurs.
“Detest profund artificiile care aduc bine pe termen scurt”
S-a vorbit mult timp de acest lucru, dar întreb şi eu. Există o percepţie în oraş că nu faceţi nimic. De unde credeţi că a venit această percepţie?
Cred că e o percepţie care poate provine de la o înţelegere diferită despre viteza şi profunzimea reformelor pe care trebuie să le facem. Eu detest profund artificiile care aduc bine pe termen scurt, dar care nu sunt un fundament pentru o schimbare majoră. Dacă vrei să faci un lucru serios nu ai cum să vezi rezultate în câteva luni, dar în curând se vor vedea şi roadele. Eu nu simt o presiune de timp în sensul în care sunt ales pentru un mandat de patru ani, iar evaluarea electoratului vine după aceşti patru ani. Transformările de care are nevoie societatea românească înseamnă efort, timp, muncă şi nu sunt chestiuni care se pot obţine în şase luni. Dacă ar fi aşa, probabil că şi alţii ar fi reuşit înainte.
Vreau să intru în câteva chestiuni punctuale ale oraşului. Sunteţi mulţumit de curăţenia oraşului?
Nu. Nu sunt mulţumit şi există un conflict permanent, dacă pot să-i spun aşa, cu firmele cu care Primăria are contracte. O mare problemă este faptul că există o grămadă de firme care au responsabilităţi în zona curăţeniei. Avem Retim pentu gunoiul menajer, avem Brantner pentru salubrizare stradală, Transclean pentru deşeuri vegetale. Avem trei firme de spaţii verzi care fac curăţenie în parcuri şi zone verzi. În total avem şase firme diferite, fiecare cu programul şi contractul ei. Unele contracte sunt la Serviciul de Salubrizare, altele la Direcţia de Mediu. Deci nici în primărie monitorizarea nu este într-un singur loc. Noi lucrăm foarte mult pe monitorizare cu aceste firme, am suplimentat posturile aici. Firmele cer mai mulţi bani, spunând că aşa o să fie mai curat şi poate aici este şi un şantaj fiindcă în percepţia publică curăţenia este foarte importantă. Noi spunem să facă o treabă mai bună pentru banii pe care-i primesc. Este o dispută continuă si sunt sigur că vom câştiga noi, iar timişorenii vor putea trăi într-un oraş mai curat. Am şi făcut multe eforturi pentru lucruri care au trenat. De exemplu, în Kuncz am ridicat sute de tone de deşeuri. Foarte recent în Baza Uszoda, în plin centrul oraşului, am ridicat iar sute de tone de deşeuri. Culmea, acolo era un fel de deponeu de gunoi pentru firmele de spaţii vezi, care au depozitat moloz, pământ, resturi vegetale. Noi facem acum curat după ce ani de zile nu s-a făcut nimic. Lucrăm şi la o strategie pentru mai multe coşuri de gunoi pentru că şi aici sunt probleme. În concluzie, ştiu foarte bine că Timişoara trebuie să devină un oraş mai curat.
Sunteţi mulţumit de felul cum decurg lucrurile pe şantierele din oraş?
Şi acolo, bineînţeles că nu sunt total mulţumit. În schimb sunt mulţumit pentru modul în care am deblocat unele şantiere. De exemplu, pe Alexandrescu aproape s-au finalizat lucrările. Pe Prezan şi Sudului am avansat, dar nu aşa de mult cum mi-aş fi dorit. Acolo ne lovim la aproape fiecare proiect de o lipsă de planificare corectă şi trebuie modificat proiectul. De exemplu, o pistă de biciclete intră într-un stâlp de iluminat şi multe alte chestiuni de acest gen. Avem probleme şi cu siguranţa de şantier, semnalizări etc. Unele firme nu se gândesc la cetăţeni, în sensul ca aceste lucrări să fie făcute astfel încât oamenii să nu sufere foarte mult. Noi creştem în primărie capacităţile de supraveghere a şantierelor, de urmărire a contractelor, pentru că aceste lucruri nu au fost puse în practică în ultimii ani.
Apropo de mobilitate, foarte mult îngreunează traficul în zonă lucrările de pe fosta Lidia. Când se vor finaliza?
Potrivit contractului, în martie 2022, dar încercăm să finalizăm în acest an.
Rămâne Simona Neumann şefa TM 2021?
Tot la nivel de mulţumiri sau nu. Unul din marile obiective ale momentului este proiectul Capitală Culturală. Sunteţi mulţumit de stadiul în care se află acesta?
Nu am cum să fiu mulţumit, după ce abia de două zile, în sfârşit, Ministerul Culturii a numit un reprezentant în board-ul asociaţiei, ceea ce înseamnă că putem să convocăm acest board, iar asta se va întâmpla ori în această săptămână ori săptămâna viitoare. Apoi se poate convoca Adunarea Generală, care să aprobe bilanţul, bugetul, să nominalizeze cei trei membri care lipsesc din board şi trebuie astfel deblocată situaţia. Noi am făcut în ultimele luni eforturi uriaşe pentru a debloca situaţia pentru Timişoara Capitală Culturală. Aici vorbim şi de Ordonanţa de Urgenţă 42, care trebuie rescrisă după ce am negociat foarte mult cu Ministerul Culturii. Am lucrat pe partea de cadru legal pentru finanţări multianuale. Am făcut avansuri pe partea de infrastructură culturală unde, în sfârşit, acum două săptămâni, s-au semnat normele de aplicare pentru a putea contracta finanţarea de la Ministerul Culturii pentru câteva cinematografe din oraş, Centrul multicultural, unde am avansat cu lucrările. Doar că n-am primit banii încă. În acelaşi timp, am creat noua structură, Centrul de proiecte, pentru a debloca finanţările culturale şi momentan este în curs primul apel de proiecte, trei milioane de lei, pentru proiecte culturale din oraş. În acelaşi timp am asigurat finanţare pentru proiecte prioritare, gen JazzTM sau Festivalul de Operă şi Operetă, prin Casa de Cultură. Deci am avansat, dar într-adevăr e trist că proiectul a stat pe loc în ultimii ani şi e un proces foarte anevoios să-l deblocăm.
Vor avea loc schimbări în boardul asociaţiei? Vă întreb direct: rămâne dna Simona Neumann şefa asociaţiei?
Asta e o discuţie pe care o voi avea cu boardul reunit şi atunci voi şi comunica.
Despre Colterm şi… DNA
Problema Colterm. Nu insist foarte mult, fiindcă s-a tot discutat. Aveţi un proiect cu Banca Mondială şi speraţi să ieşiţi din impas. Totuşi, există şi un plan B, în cazul în care lucrurile nu ies cum aţi dori? Se poate ajunge la insolvenţa Colterm, de exemplu? Sau chiar la faliment?
Insolvenţa şi falimentul sunt două lucruri foarte diferite şi e important să înţelegem asta.
Sigur, dar o insolvenţă se poate transforma şi în faliment uneori…
Nimeni nu poate exclude o insolvenţă fiindcă cifrele sunt o provocare economică pentru orice companie, mai ales că în acest moment Coltermul depinde 100% de bugetul Timişoarei. Eu am o responsabilitate nu doar în a proteja Coltermul, ci să protejez bugetul Timişoarei şi investiţiile necesare. Oamenii aşteaptă, şi pe bună dreptate, să investim în reabilitarea şcolilor, a spitalelor, în infrastructură, şi nu pot să leg întregul buget al oraşului de compania de termoficare. De aceea aş minţi dacă aş exclude o procedură de restructurare care poate să fie şi insolvenţa.
Aţi mai auzit ceva de banii promişi de guvern, cele 45 de milioane de lei?
Încă nu, însă aştept un semn. Eu am subliniat că această provocare este una naţională, nu este una de care se loveşte doar Timişoara. Trebuie să ne fie clar, preţul acestor certificate a crescut enorm. S-a triplat în ultimele 12 luni şi se va dubla. Va ajunge la 100 de euro per certificat, iar asta înseamă că la anul Colterm va trebui să plătească în jur de 20 de milioane de euro numai certificate. Dar în vecii vecilor nu o să scoată un profit de 20 de milioane de euro. De unde? Şi aici nu vorbim de datorii. Asta înseamnă că tranziţia verde şi decarbonizarea termoficării în România este o urgenţă naţională. Din păcate nu s-a luat în serios acest lucru în ultimii ani. Iar situaţia în care ne aflăm acum era previzibilă.
Deci trebuie o susţinere de la bugetul naţional…
Da, pe de o parte trebuie susţinere de la bugetul naţional, dar mai ales investiţiile în retehnologizare trebuie susţinute şi împinse de la nivel naţional. Iar noi, în Timişoara, trebuie să ne întrebăm: putem să reuşim fără să mai ardem cărbune? CET Sud, care funcţionează doar pe cărbune, mai are un viitor economic? Ce variantă mai există? Costurile sunt foarte mari şi nu putem să presupunem că închidem această gaură tot timpul pe bugetul local. Eu tot amintesc că Aquatim, acum zece ani, era într-o situaţie asemănătoare. Atunci, printr-un program naţional, când au fost implicate băncile de dezvoltare, s-a reuşit să ajungem acolo unde suntem. Sigur, au venit şi proiectele europene, dar a fost un cadru naţional de reformă.
Vor suferi timişorenii la iarnă din cauza lipsei apei calde şi a căldurii?
Categoric, nu.
Fostul primar afirmă că la Colterm vreţi să daţi un tun imobiliar prin vânzarea a 50 de hectare de teren. A chemat şi DNA în acest caz.
Da, nu ştiu la ce referă, terenul oricum nu este al Colterm-ului, ci al primăriei. Deci nu ştiu ce interes imobiliar aş putea avea. Deocamdată am un apartament şi nu am nevoie de 50 de hectare.
Apropo de DNA şi apartament, nu cu mult timp în urmă, o asociaţie de români verzi a făcut o plângere oficială la DNA pentru vechea problemă cu domiciliul. Aţi fost invitat de procurori?
Nu,
Aveţi emoţii?
Nu am nici cea mai mică emoţie, eu am fost verificat şi reverificat şi totul a fost foarte legal. Cred că atâta încredere în statul de drept român trebuie să avem, că nu-i posibil să devii primar fără să ai dreptul să candidezi. Pentru mine această problemă e definitiv închisă.
Comentarii prin facebook