Rectorul UPT, Florin Drăgan, despre provocările majore ale companiilor din IT&C și automotive din vestul țării în anul 2022

Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, a stat de vorbă cu reprezentanții mai multor companii din IT&C și automotive pentru o privire de ansamblu asupra provocărilor de anul viitor. În urma analizei, sunt trei direcții în care companiile vor întâmpina dificultăți. Acestea sunt de fapt accentuări ale problemelor actuale. Este vorba de criza forței de muncă, care va încurca planurile de extindere și dezoltare, problemele din lanțul de aprovizionare și prețurile la energie care nu mai oferă niciun fel de predictibilitate.

Anul 2021 a fost unul foarte bun în ceea ce privește planurile de dezvoltare a companiilor din vestul țării. Numai în vară au fost anunțate investiții pentru următorii ani ce depășesc un miliard de euro, lucru ce va face din regiune un pol și mai important decât în prezent pe domeniile IT&C și automotive. Instabilitatea generală, din ultimele șase luni, prezentă în atâtea domenii de interes îndeamnă acum la mult mai multă prudență.

„Problema resursei de muncă este una globală, însă în România devine deja mult prea accentuată în ultima vreme. Planurile de dezvoltare ale companiilor sunt mult prea ambițioase câteodată, iar în momentul în care vor ajunge la recrutare vor vedea că apar multe dificultăți. Costurile cu forța de muncă au crescut mult la noi, bazinul de selecție este tot mai mic și există o competivitate cu țările din jur, care încep să se dezvolte și ele în zona de IT&C și inginerie. O companie care are, să zicem, un punct de lucru în România și alte două în țările învecinate, acum este mai tentată să redistribuie planurile de dezvoltare către locurile unde poate găsi mai ușor oameni. Pe lângă investițiile deja anunțate, mai sunt și altele în expectativă. Companiile fac calcule și cel mai probabil în al doilea trimestru de anul viitor vor anunța către ce zone se îndreaptă”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

O altă provocare ce ține de resursa umană este păstrarea actualilor angajați din IT&C. Companiile din străinătate deja au început să recruteze oameni care să lucreze din România direct pentru ele, iar acest lucru va accentua problemele.

Același fenomen este întâlnit și pe plan intern: companii cu sediul central în București sau în alte orașe mari angajează oameni din alte regiuni fără a mai fi nevoie de relocarea lor. Universitățile din România nu pot produce atâția specialiști comparativ cu cât are nevoie piața, astfel că păstrarea specialiștilor existenți este primordială.

„Pandemia de coronavirus a schimbat complet modul de lucru. Acum dorința angajaților este să lucreze de acasă, chiar dacă unele companii doresc să îi aducă una sau două zile pe săptămână la birou, pentru a menține cultura organizațională. În vestul Europei, în schimb, work from home era des întâlnit și înainte de pandemie, așa că sunt mult mai deschise acestui beneficiu pentru angajați. Cel mai probabil și la noi, o parte din oamenii din IT&C vor rămâne exclusiv acasă, tocmai pentru că firmele nu doresc să îi piardă. Acest lucru influențează foarte mult piața de birouri, care de doi ani este într-o zonă de așteptare. La unele proiecte s-a renunțat iar altele sunt într-o derulare mai lentă”, a continuat Drăgan.

În automotive sau telecom vor persista problemele de aprovizionare

În prezent există numeroase întârzieri pe lanțul de aprovizionare al companiilor din zona automotive sau de telecomunicații. Impactul este unul important, trebuie făcute predicții către fabricile de componente electronice despre ce nevoi vor avea peste nouă luni, de exemplu, dar acest lucru a devenit foarte complicat din cauza instabilității din piață. Operatorii din telecom sau clienții din automotive nu pot momentan să își facă planuri pe termen lung. Criza microcipurilor de la nivel global se va accentua, iar reprezentanții companiilor prezente în vestul țării se tem că situația va deveni problematică și în România. Inclusiv piața criptomonedelor are un rol important în această situație.

„Se minează mult, iar asta înseamnă consum mare de energie și un număr crescut de plăci electronice. În momentul în care din această zonă este o cerere foarte mare, piața este afectată și aprovizionarea cu materie este mai lentă. Mai este o problemă majoră legată de echipamentele auxiliare cum sunt laptop-urile: termenele de livrare au crescut si aici foarte mult, între trei și șase luni, chiar nouă luni pentru anumite echipamente mai de nișă, aici fiind vorba de criza de semiconductori din cauza pandemiei. Suntem implicați în proiecte cum sunt IPCEI Microelectronica prin PNRR, dar acest lucru poate rezolva anumite probleme în viitor, nu în 2022. De asemenea, pandemia de coronavirus a făcut ca în domeniul automotive să se lucreze mult mai puțin pe stoc. Au scăzut vânzările multor producători de automobile, așa că principalii furnizori au redus din producție pentru a nu rămâne cu marfa nevândută”, susține rectorul Florin Drăgan.

Din perspectiva comunicațiilor fixe si mobile, pandemia COVID-19 a adus schimbări majore. Presiunea pe infrastructura de telecomunicații a crescut exponențial de la declanșarea pandemiei fiind nevoie de investiții substanțiale si rapide din partea operatorilor astfel încât rețelele lor sa poată gestiona creșterile foarte mari de trafic de voce si data.

„Anul 2021 a adus în Romania tehnologia 5G live însă penetrarea acestei tehnologii este încă la început si se observă o întârziere față de țările din Europa de Vest. România s-a angajat în cadrul PNRR să adopte și Codul Comunicațiilor Electronice și abia după adoptarea acestui cod poate sa organizeze licitația de spectru de frecvențe. Acest act normativ care va simplifica viața operatorilor de telecom atunci când își extind rețelele, dar care oferă și drepturi noi pentru utilizatorii finali, va fi adoptat în 2022 după ce va primi avizele comisiilor de specialitate”, a mai precizat Drăgan.

Pe de altă parte, creșterea prețurilor la gaz și energie electrică a creat o instabilitate și în domeniul automotive așa cum aduce incertitudini în toată zona de producție. Fabricile sunt mari consumatoare de energie, iar în momentul în care au construit bugetul pe anul 2021, nu a fost luată în calcul o triplare a prețului. Din acest motiv unele planuri au fost redimensionate, iar anul 2022 va fi dominat de prudență și responsabilitate în cheltuieli.