Ne mai despart doar câteva zile de deschiderea oficială a programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii, poate cel mai important eveniment diplomatic şi cultural al oraşului din ultimele decenii. (A mai fost în 1996 semnarea Tratatului cu Ungaria). Va fi un weekend de foc, cu 130 de evenimente, mai mici sau mai mari. (Programul complet al deschiderii.) În aceste zile se fac ultimele retuşuri pentru acest debut pe care îl aşteptăm cu toţii de mult timp. La ce să ne aşteaptă de la această deschidere, dar şi de la întregul an, într-un interviu cu primarul Timişoarei, Dominic Fritz.
Mult a fost, puţin a rămas. În weekend va avea loc deschiderea oficială a programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii. Aş începe însă cu puţină istorie. Cum aţi găsit acest proiect? Ani de zile in jurul asociaţiei care gestiona proiectul au fost multe scandaluri, multe acuze, inclusiv privind modul de utilizare a banilor.
Într-adevăr, am moştenit o situaţie foarte încărcată emoţional în rândul scenei culturale timişorene. Au fost multe conflicte, cerrturi, asociaţia era nefuncţională şi din punct de vedere juridic, cu contestaţii în instanţă…
Demisii răsunătoare, Ioan Holender, regretaţii Ion Caramitru şi Daniel Vighi, ca să amintesc câteva nume
Exact, demisii, nu mai era cvorum în board. Mai îngrijorător, pe partea de program cultural nu era nimic. Am făcut o analiză şi cam o treime din proiectele culturale care erau în bid book erau cu adevărat în pregătire cu organizatorii care ştiau ce să facă. Prin urmare, doar cam treime am apreciat că încă pot fi recuperate. Tocmai de aceea am decis să schimbăm guvernanţa acestui program. Să lăsăm asociaţia nu cu implementarea programului, ci cu promovarea lui, voluntariat, sponsorizări, iar implementarea din partea primăriei să o facem prin operatorii culturali din oraş prin Centrul de Proiecte
Ne îndreptam spre un dezastru cum se prezenta situaţia?
Dacă lucrurile ar fi rămas aşa, ar fi fost imposibil să organizăm Capitaala Culturală.
Revin la zilele noadstre, Vineri e deschiderea oficială. Sunt toate lucrurile puse la punct pentru un start perfect?
Eu zic că da. Avem un weekend de deschidere cu 130 de mici evenimente şi să nu uităm că nu sunt evenimente organizate de primărie, sunt evenimente organizate de comunitatea locală, de mici asociaţii, de pensionari, de sportivi, de şcoli, bineînţeles şi de instituţii culturale, de teatre independente. Şi dincolo de aceste 130 de evenimente mici sau mari, deschidem mai multe expoziţii foarte importante care vor rămâne deschise în următoarele luni: expoziţia Adina Pintilie, expoziţia Brauner şi o mare expoziţie la garnizoană. Dincolo de asta va fi marea deschidere de vineri seară şi sunt sigur că va fi un spectacol de neuitat.
Cu aproximaţie, care este numărul oficialilor români şi străini care vor veni la Timişoara la deschidere?
Nu ştiu ultima cifră, dar la ceremonie sigur vor participa peste 300 de delegaţi străini. Vorbesc din afara Timişoarei, nu neapărat din afara ţării. Parlamentari, reprezentanţi ai Guvernului, peste 50 de ambasadori, delegaţii din oraşele înfrăţite, delegaţii din celelalte oraşe capitale culturale.
Preşedintele, premierul şi-au anunţat prezenţa până acum?
Preşedintele nu vine. Premierul nu ştiu încă.
Aţi vorbit cu cei din Horeca. S-a făcut o estimare a rezervărilor în hoteluri?
Chiara astăzi am o întâlnire cu Horetim. Pentru momentul din Piaţa Unirii estimăm 15-16 mii de oameni. Ştiu că paturile la hoteluri sunt aproape toate ocupate şi încă mai există cereri. În rest nu am cifre.
Aveţi emoţii în privinţa acestui start? Este totuşi cel mai mare eveniment cultural diplomatic din ultimele decenii din Timişoara. A mai fost în 96 semnarea Tratatului cu Ungaria.
Da, bineînţeles că am emoţii, Cred că fără emoţii nu aş lua în serios această provocare. Dar, încă o dată, cred că ne-am pregătit bine. Lucrăm cu profesionişti şi avem ambiţia prin acest eveniment să punem Timişoara pe harta Europei şi prin asta să pornim o dinamică pozitivă de promovare a Timişoarei nu doar în acest an, dar şi pentru viitor.
Au fost în ultima perioadă unele controverse publice. Nu au lipsit unele polemici vizavi de cei care vor concerta în prima zi şi mă refer în primul rând la Taraful de Caliu. V-aţi implicat în privinţa alegerii trupelor? Fostul primar avea acest obicei.
Eu am avut discuţii constante cu echipa curatorială care a organizat deschiderea, dar de principiu e o decizie artistică în care nu m-am băgat. Eu cred că aceste controverse sunt de neevitat atunci când ai un eveniment la care toată lumea se uită şi are o părere. E imposibil să faci ceva unde toată lumea e de acord. Şi cred că, până la urmă, aceste controverse pot să ne ajute să aflăm care este ideea din spatele Capitalei Culturale. De exemplu, un lucru. Unii poate cred că la acest eveniment trebuie să expunem sută la sută cultura locală, timişoreană. Dar suntem Capitală Europeană a Culturii, reprezentăm toată România şi, de fapt, toată Europa. De aceea, vom avea pe scenă, şi artişti europeni, tocmai findcă avem ambiţia de-a prezenta un dialog european despre artă şi cultură.
Exact aici voiam să ajung. Ce valori transmite programul cultural? Va fi un clash cultural, vezi Caliu, grădina verticală?
Cred că va transmite mai multe valori. În primul rând valoarea dialogului. Când e vorba de expoziţii sau concerte, sau de teatru. Şi în programul de deschidere, dar şi în restul anului, sunt mai mulţi artişti care crează împreună. Un artist din România cu un artist din altă ţară europeană. În cazul Tarafului Caliu, au mai mulşi invitaţi care reprezintă mai multe stiluri musicale. Se vor naşte astfel punţi între stiluri diferite. Exact asta e ideea de bază şi a capitalei şi apoi eu cred că se va transmite un anumit curaj de a face lucruri care sunt ieşite din comun. Şi da, trebuie o dezbatere şi să nu ne ferim de dezbateri. Cultura şi arta, dacă nu stârneşte dezbateri, dacă nu există provocări, nu au niciun efect în societate. Nu vrem o Capitală Culturală care ne face să adormim. Să ne punem întrebări ca şi în cazul turnului. Cum ne raportăm la spaţiul public? Oricum instala nu este ce se vede acum. Instalaţa va fi gata când porţi să urci acolo şi să ai o anumită perspectivă.
Şi acolo a fost controversă mai bizară, cum că nu mai poţi vedea catedrala…
Da, sunt nişte prostii fiindcă atunci când au venit la mine cu ideea asta, chiar le-am spus că e posibilă doar dacă de pe Alba Iulia se vede catedrala. Şi au găsit exact acest loc de unde se vede.
Revin la controverse. Terasele. Cei din Horeca sunt nemulţumiţi cu toţii sau doar Dan Dinu e supărat?
Au existat mai multe întâlniri cu cei din Horeca. Nu toţi sunt vizaţi de decizia ca pentru cele două trei zile să nu fie obstacole. Pot să vândă le geam şi vor vinde de trei ori mai mult decât dacă cineva stă pe acelaşi scaun şi consumă doar o bere. Cei mai mulţi au înţeles problema, că deschiderea ete o oportunitate şi nu o ameninţare.
În ultimele zile a fost şi acest scandal al invitaţiilor. În cazul fostului primar Robu s-a lămurit până la urmă, dar au rămas discuţii.
Aici chiar vreau să spun că toată lumea este invitată în weekend-ul de deschidere. Na am trimis invitaţii speciale. E doar un singur moment, la Operă, cu discursuri oficiale, înainte de marea celebrare în Unirii. Acolo sunt 550 de locuri şi deja v-am spus câţi vin din străinătate, ambasadori etc. Fiind gazde bune, mai întâi trebuie să oferim aceste locuri oaspeţilor.Eu aş da şi locul meu personal cuiva din oraş. Sunt foarte mulţi din Timişoara pe care i-aş fi dorit prezenţi, dar din păcate nu sunt locuri. Importnat este evenimentul din Unirii. De aceea am vrut să facem celebrarea în aer liber, fără limitare de locuri.
În spatele acestor polemici, credeţi că există şi substrat politic?
Da, e evident că, din păcate, unele teme sunt umflate artificial. Sunt sigur însă că vom avea şi alte momente de controverse. Dar, încă o dată, eu cred că, în sine, controversa nu este un lucru rău, dar aş vrea controverse pozitive, despre oraş, despre ce oraş vrem să avem, ce vrem să transmitem. În mod ceret, din peste 1.000 de evenimente, şi eu personal voi spune la unele că nu-mi plac. Dar, cu adevărat, am impresia este că unii încearcă să transforme într-un atac politic şi în sensul ăsta mesajul meu e clar, Capitala Culturală este o şansă istorică pentru oraşul nostru şi oricine transformă asta într-o miză provincială, de politică locală, face un deserviciu Timişoarei şi dovedeşte că nu a înţeles ce important este acest moment pentru oraş.
Se vorbeşte de organizarea unor manifestări extremiste, orchestrate de fostul primar şi/sau AUR. Ce le transmiteţi unor oameni care ar dori să huiduie la deschidere?
Sunt sigur că zeci de mii de timişoreni vor să aibă un moment de bucurie. Mi-e greu să cred că ar exista cineva care ar vrea să transforme această sărbătoare a Timișoarei, a României și a Europei în altceva, să arunce cu noroi într-un proiect pentru care au muncit foarte mulţi timişoreni. Timișorenii, care sunt atât de mândri de istoria multiculturală a acestui loc, nu vor permite niciodată ca imaginea orașului lor să fie pătată de o mână de oameni motivați politic și străini de spiritul Timișoarei. Popoare diferite, cu religii diferite, au construit aici, în pace, o societate a bunăstării și a toleranței, un model pentru Europa. Am convingerea că Timișoara va străluci pentru că Timișoara este una singură în această țară.
Mă întorc la program. Dincolo de s-a anunţat vom avea şi alte surprize în acest an?
Da, bineînţeles, mai ales că banii ministerului au ajuns în decembrie. Acum sunt mai multe apeluri deschise pentru proiecte culturale. Dar nici eu nu ştiu ce va urma
Deci programul rămâne deschis…
Exact. Adică programul anunţat de primărie şi Consiliul Judeţean din fonduri proprii e stabilit. Şi apoi este o parte a programului, aş spune cam 30%, cu banii ministerului, Cu siguranţă vor fi multe surprize.
Ce relaţii aveţi cu Ministerul Culturii? Sunt la zi cu banii?
Da, au transmis aproape întreaga tranşă de bani în decembrie. Din păcate, procedural e destul de târziu. Clar, mi-aş fi dorit aceşti bani să vină în urmă cu un an. Mă bucur însă că şi Guvernul a înţeles că e o şansă strategică pentru toată ţara.
Cum colaboraţi cu Consiliul Judeţean pe derularea proiectului? Au fost nişte relaţii contondente în trecut.
E o colaborare bună la nivel tehnic. Eu recomand să nu ne uităm foarte mult la declaraţii politice din partea unora, ci mai degrabă la realitatea din teren, iar acolo echipele lucrează împreună, e o bună colaborare, între Centrul de Proiecte al municipiului şi Centrul de Artă al Consiliului Judeţean.
Aţi spus de mai multe ori că acest proiect nu e al Primăriei, ci al Timişoarei. Există o implicare a oraşului, mă refer la mediul de afaceri, diverse ONG-uri etc. Câţi voluntari sunt implicaţi?
Aici chiar simt că am reuşit să dezlănţuim în comunitate energia pozitivă pentru acest proiect după mulţi ani cu tot felul de certuri şi dezbinări. Mediul de afaceri se implică foarte mult, sunt foarte mulţi care vor să se implice nu doar cu sponsorizări ci şi oferind, de exemplu, angajaţilor bilete şi vouchere. Şcolile se implică, voluntariu sunt peste1.400, sunt chiar şi din străinătate. Vin grupuri de voluntari care vor să ajute. Operatorii culturali se implică foarte mult.
Aşadar există acea solidaritate care ne-a lipsit mult timp?
Da, este o emulaţie clară şi vizibilă, care eu cred că se va potenţa şi mai mult în următoarele luni.
Pe scurt, ce înseamnă pentru Timişoara anilor ce vor veni acest proiect?
Înseamă în primul rând investiţii în infrastructura culturală ce ne vor rămâne, cinematografe, Turnul de Apă, Muzeul de Artă a Consiliului Judeţeam unde se fac investiţii serioase. În al dolea rând, această emulaţie de care am vorbit, acest spirit de implicare în construcţia oraşului. Sper ca acest spirit să rămână şi ani viitori. Unele firme să continue colaborarea cu instituţiile de cultură. Prin acestea să creştem o comunitate în care implicarea fiecăruia să devină o normalitate. Faptul că toţi oamenii cu potenţial dintr-o comunitate – şi fiecare dintre noi are un an anumit potenţial – să fie implicaţi. În al treilea rând, brandul Timişoarei va creşte în valoare. Imaginea, vizibilitatea Timişoarei în România şi străinătate vor creşte. Miza este ca numărul vizitatorilor să nu scadă după acest an, ci să crească în continuare, iar Timişoara să devină cu adevărat un oraş în care turismul, creativitatea, cultura devin un factor economic important.
O ultimă întrebare care are doar tangenţial legătură cu subiectul. Timişoara Capitală Culturală se va desfăşura fără două obiective de infrastructură esenţiale, stadion şi sală polivalentă. Dacă aveam cele două puteam avea o mai mare anvergură?
Da, clar. Dacă acum am avea o sală în care să putem avea evenimente cu 12-13 mii de oameni în interior sau un stadion pe care puteai nrganiza un concert cu 30-40 de mii de oameni, sigur că aveam o altă anvergură a evenimentelor. Două lucruri însă. Unul la mână, totuşi s-au făcut unii paşi în direcţia asta, acum finalizăm SF la sala polivalentă, adică mergem înainte. Doi la mână, cel mai important, până la urmă Capitala nu este doar despre concerte, evenimente uriaşe, ci este despre acest spirit în care cultura devine o parte a vieţii noastre în comunitate. Asta e miza reală, nu neapărat să facem concert mare cu Beyonce şi apoi mergem toţi acasă şi asta a fost.
Şi s-au consumat şi toţi banii…
Exact, exact. Miza este să rămânem cu lucruri de care va profita Timişoara pe termen lung.
Comentarii prin facebook