Amintiri cu „speciali”

Editorial de Ino Ardelean

Editorial de Ino Ardelean

„Eşti din Ardeal?”; „Da”; „La voi se face pălincă?”; „Da”; Vrei o permisie?”; „Sigur”; „Dacă vrei, îmi aduci la întoarcere patru litri de pălincă”. Dialogul de mai sus l-am avut, la finele anilor ”80, ca tânăr soldat, cu un ofiţer, şef de pluton sau companie, nu mai ţin minte. Îmi amintesc însă, ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri, că mi s-au înmuiat genunchii şi parcă m-ar fi lovit cineva în moalele capului. Era pentru prima dată în viaţă, când eram pus faţă în faţă cu fenomenul şpagă, şperţ, ciubuc, cum vreţi să-i spuneţi. Nu eram venit cu pluta, ştiam de „atenţiile” care se dau, mai ales la doctori. Ştiam de trocul în natură care avea loc, respectiv cei care furau carne o dădeau la schimb cu brânza furată de alţii etc. Inclusiv cărţile mai rare, care nu se găseau în librării, făceau parte din acest comerţ de epocă primitivă.

Însă mi se părea de neconceput ca un ofiţer al Armatei Române (ştiţi, haină militară, onoare bla-bla) să-mi ceară în faţă şpagă pentru un lucru la care, probabil, aveam dreptul. Da, auzisem, că se dau permisii pe unele „atenţii”, dar nu credeam că acestea sunt cerute. Vorbind cu colegii, am aflat că şi la alţii li s-au cerut diverse lucruri, în general tot licori bahice. Cei care nu aveau, mergeau şi ei în „permisii”. Chiar aveau de ales: cu „trenul” sau cu „maşina”. „Trenul” însemna  să se ţină în mâini între două paturi supraetajate şi să „pedaleze” în gol. Un soldat plimba o mătură pe lângă el, adică erau „copacii” pe care îi vedea din tren. Cu „maşina” însemna să iei valiza între picioare şi să te deplasezi cu ea într-un fel de mersul piticului sau, dacă vreţi, maşinile din „Fred şi Barney”. Şi nu sunt poveşti nici acelea cu măsuratul unei încăperi, hol etc. cu un băţ de chibrit sau spălatul veceurilor cu periuţa de dinţi.

Să mai spun că biroul ofiţerului duhnea a distilărie sau a cârciumă de mahala? În mod cert nici sângele de pe pereţi nu lipsea, fiindcă pentru unii ofiţeri (nu toţi) bătaia era la ordinea zilei. Ca să nu vorbesc de subofiţeri, pe lângă care Moş Teacă era un exemplu de rafinament. În fine, mai în glumă, mai în serios, vorbeam pe atunci că ciroza ar trebui declarată boală profesională pentru cei din armată.

Al doilea fenomen, după alcoolizarea zilnică, era hoţia. Se fura la rupere. Orice. Carburanţi, efecte militare, alimente etc. Doar norocoşii detectau în mâncare vagi urme de grăsime, că de carne nu putea fi vorba. În afară de lenjerie intimă, n-am avut nici eu, nici alţii, haine sau bocanci noi. Despre bocanci se şi spunea că nu e bine să fie noi, că sunt rigizi şi-ţi fac bătături la picioare. Se puteau cumpăra însă prin pieţele de vechituri, alături de vestoane, cămăşi militare, chiar curele cu cataramă. Se găseau haine noi şi în unitate, dar trebuia să plăteşti pentru ele. Cert este că, pe unii armata i-a „făcut bărbaţi” cum se spunea, iar altora le-a adus traume pe viaţă. Nu pot să certific, dar la nivel de zvonuri – care înlocuiau atunci mass-media – cam la vreo două luni se vorbea de sinuciderea unui soldat. Şi nici acum nu aş putea spune la ce se pricepeau mai bine oamenii ăia: la furat sau la băut.

Nu mă număr printre cei care deapănă amintiri din cătănie la o bere („what happens in Vegas, stays in Vegas”). M-am decis să scriu însă despre propria experienţă cu actualii „speciali” văzând, în ultima perioadă, odată cu dezbaterile pe marginea pensiilor nesimţite, o imensă propagandă despre cum s-au „jertfit” bravii noştri ofiţeri pentru ţară, ce tribut de sânge au dat etc. Iar acum, vorba unui senator PNL (Virgil Guran), fost ofiţer de armată,  stau la pragul subzistenţei cu 4.000 de lei pensie. (Cum sătulul nu-l înţelege pe flâmând, dacă 4.000 e subzistenţă, cum o fi pensia medie de 1.800 de lei?) Da, îmi asum criticile de lipsă de patriotism, că lovesc în  fibra poporului român (care o fi aia, armata, hoţia sau alcoolul?). Dar unele lucruri trebuie spuse, mai ales că experienţa mea a coincis până la ultima virgulă cu ale multor cunoscuţi.

Se vorbeşte că, după 1990, s-a făcut o mare reformă în armată. Am văzut! Gabriel Oprea, fostul purtător de geantă (la propriu) al infractorului Miron Cozma, unul dintre cei mai nocivi indivizi din istoria recentă a ţării, a ajuns la numărul maxim de stele pe epoleţi, Doar mareşal mai trebuie să-l facă. Pe la televiziunile penalilor, tot văd un general, Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, emiţând imense imbecilităţi. Pe de altă parte am avut şi marea şi plăcuta surpriză, ca după începerea războiului din Ucraina, să văd unii generali în rezervă cu toate vorbele la ei, antiputinişti şi clar pro-occidentali. Ceea ce nu se poate spune însă despre marea masă de ofiţeri.

Sigur, nu-i corect să faci o generalizare, în mod cert există şi oameni oneşti în armată. Dar la fel ca în toate instituţiile de stat, nu se face o departajare pe bază de merite, performanţă, competenţă. Cel care s-a bătut toată viaţa cu bateriile de vin are aceeaşi pensie specială cu cel care a fost pe teatre de luptă, în Irak, Afganistan etc. Pensii speciale au şi Ţiriac şi Iordănescu „Caşchetă”  şi Ilie Năstase. (Pe lângă renta viageră de sportivi.) E şi treaba celor onorabili din armată să ia distanţă de specimene precum cei cu care am avut experienţele personale descrise mai sus. Cât despre primul „special” al ţării, aş putea accepta ca Nicolae Ciucă să ia o pensie de 18.000 de lei. Dar oare merită şi salariul de premier? Sau onoarea militară l-ar obliga să-l împartă sau chiar să-l cedeze lui Marcel Ciolacu?

P.S. Şeful sindicatului militarilor în rezervă este un anume Mircea Dogaru, admirator al lui Alexandr Dughin şi nelipsit din televiziunile infractorilor. Individul ăsta parcă e beat tot timpul sau aşa o fi el. În 2012 semna alături de Victor Ponta şi Crin Antonescu un protocol pentru desfiinţarea DNA, ANI şi CNSAS. Ua mai târziu afirma textual: “Domnu’ Mărieș, regret că armata, la ordinul Partidului, n-a tras în decembrie ’89, poate nu mai aveam atâția eroi de mucava astăzi… regret că n-a tras!, „eroii de mucava” fiind „Tismănenii” și „Patapievicii”. Dincolo de faptul că armata chiar a tras în decembrie 89, n-am alte comentarii!

 

 

Autor
Etichete , ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

8 comentarii pentru acest articol

Mihai a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 11:20 )

@Ino Ardelean: Daca in 1990 ai terminat liceul cum puteai sa fii in armata la sfarsitul anilor 1980, adica
1988 si 1989 ???

Ion a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 15:50 )

Cam razbate regretul ca nu ai ales cariera militara…Oricum militarii au fost,din 1864 incoace,tot speciali,asa ca si in perioada la care faci referire,erau tot…speciali!Acu ne laudam ca ne apara NATO si americanii,dar fac asta pentru ca Romania a semnat un Tratat de aderare la NATO,aprobat prin lege…si in acel tratat,militarii romani sunt tot…speciali,chiar mult mai speciali decat sunt azi in realitate…Faptul ca unii si-au ales gresit carierele in viata si isi dau seama de asta numai dupa zeci de ani,cand e vorba de pensie,nu inseamna ca toti cei care au ales cariera militara trebuie pedepsiti si adusi la nivelul celor ce au ales gresit candva…pentru linistea lor sufleteasca si materiala….

Jack a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:44 )

Are dreptate, beau si fura. Nu vad nimic special in ei.

@Mihai @ Ion a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:45 )

Cei doi care ati postat mai sus sunteti cumva beneficari ai pensiilor speciale? Sau inca nu, dar le asteptati cu narabdare?

Dan A. a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:46 )

@Mihai
De unde ai scos cifrele astea? In articol nu scrie asa ceva.

Lili a spus: (aprilie 4th, 2023 at 07:55 )

Nu vă puneți cu pensionarii militari: rar veți mai găsi minți mai odihnite ca ale lor. Mai ales în tagma foștilor tablagii. Un model e chiar acel Dogaru, pekinezul milităros la casa turnătorului Felix. Pentru câteva sute de lei pe seară (cel mai probabil) vomită „dezvăluiri” și comentează mereu previzibil (nu m-am mai uitat de ani buni la Antene și când zappez și-i văd cu sigla CNN în spate, mă apucă greața).
Cuvântul-cheie care apare cel mai des în rezumatele despre perioada din armată e ăsta: prostie. E drept că nici în restul societății nu băltea foarte multă inteligență. Și nu cred că furau mai mult sau mai puțin decât o făceau alții. „Toată lumea trăiește de unde lucrează”, se zicea, adică a fura = a trăi, a fura = acțiune necesară trăirii / supraviețuirii. Cât despre băut (pe vremuri era și jocul de cărți), e o activitate de mult și adânc încastrată în profilul militarului.

praslea cel debil a spus: (aprilie 5th, 2023 at 01:14 )

ca sa ne intelegem:
1) in armata romana nu se fura, ci se…”completa”
2) din centurile de piele se faceau…hamuri
3) din marmide…cazane de tuica
4) tinuta de iarna, care era din lana, se ducea la…daracit
5) de prin anii ’80 armata s-a deprofesionalzat…majoritatea militarilor in termen cat si cadrele erau duse la…diribau, adica „arme cu recul in palma”. instructie se facea doar o luna, iar dupa depunerea juramantului…”la munca tovarasi!
6)last but not least: sunt de acord ca lilitarul roman care a participat in teatrele de razboi sa primeasca un spor la pensie, in functie de timpul petrecut acolo.
p.s: am aflat cu stupoare/lehamite ca si „domnul general” ion tiriac are pensie speciala de 12.000 lei pe luna,,,

liviu a spus: (aprilie 5th, 2023 at 08:54 )

Domnule INO Ardelean ,
Tot ce ati scris in articol este ADEVARAT.
Am facut 6 luni dupa facultate la ofiteri de rezerva la RADNA in primavara -vara 1975.Am fost inaintati sublocotenenti dar am mai ramas in plus 2-3 saptamini pina s-a inaugurat monumentul de pe soseaua nationala monumentul de la PAULIS.Pt acel timp s-a dat solda de sublocotent.Ce credeti ca a facut maiorul comandant de companie cu mina lui dreapta plutonierul de companie ? Au scos niste pierderi si distrugeri facute de inginerii profesorii doctorii etc in rezerva exact cu valoarea leilor ce urmau sa se dea .Ca nimeni sa nu ceara nimic s-a deschis poarta unitatii spunindu-se LIBERARE. Si asa au furat banii .Precis ca a stiut de ei si comandantul si cel mai betiv pe unitate CI-stul adica securistul.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO Timișoara

Administratie vezi arhiva Administratie

dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Zile pline pentru cicliștii de la Tibiscus: între organizări de competiții și podiumuri naționale

Ziua Copilului 2026 se apropie vertiginos, iar printre varietatea de acțiuni care vor bucura copiii se regăsește un concurs iubit de toți cei mici: JUNIOR MARATON TIMIȘOARA 2026 se pregătește de a IX-a ediție în care promovează sportul în rândul copiilor de vârstă școlară (sub 14 ani), copii care pot participa la probele de alergare...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Zile pline pentru cicliștii de la Tibiscus: între organizări de competiții și podiumuri naționale
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Peste 300 de persoane au fost selectate pentru o slujbă, la prima Bursă a Locurilor de Muncă organizată la sediul AJOFM Timiș

Un număr de 19 angajatori au oferit peste 400 de locuri de muncă în cadrul Bursei Locurilor de Muncă organizată, în premieră de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Timiș chiar la sediul instituției de pe Bulevardul Republicii nr. 21. Bursa a pus accent pe dialogul direct și pe o atmosferă de lucru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Peste 300 de persoane au fost selectate pentru o slujbă, la prima Bursă a Locurilor de Muncă organizată la sediul AJOFM Timiș

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Un număr de 19 angajatori au oferit peste 400 de locuri de muncă în cadrul Bursei Locurilor de Muncă organizată, în premieră de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Timiș chiar la sediul instituției de pe Bulevardul Republicii nr. 21. Bursa a pus accent pe dialogul direct și pe o atmosferă de lucru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Peste 300 de persoane au fost selectate pentru o slujbă, la prima Bursă a Locurilor de Muncă organizată la sediul AJOFM Timiș
Un număr de 13 firme și asocieri de firme vor să ia cele 32 de milioane de lei acordate de Fondul pentru Modernizare gestionat de Ministerul Energiei Primăriei Timișoara pentru construirea unui parc fotovoltaic în orașul de pe Bega. Acesta va include aproximativ 8.200 de panouri fotovoltaice, care vor produce energie verde pentru consumul municipalității...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara va avea de ales între 13 oferte depuse pentru parcul fotovoltaic al orașului
Eveniment de gală. Sala Senatului Universității Politehnica Timișoara a găzduit luni, 11 mai 2026, ceremonia de deschidere a celei de-a IV-a ediții a Erasmus+ International Staff Week (ISW). Evenimentul, organizat de Departamentul de Relații Internaționale al UPT, reunește anul acesta 70 de participanți din 20 de țări de pe patru continente. Ediția din 2026 se...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Participanți din 20 de țări, la ediția a IV-a a Erasmus+ International Staff Week organizată de UPT
Ziua Copilului 2026 se apropie vertiginos, iar printre varietatea de acțiuni care vor bucura copiii se regăsește un concurs iubit de toți cei mici: JUNIOR MARATON TIMIȘOARA 2026 se pregătește de a IX-a ediție în care promovează sportul în rândul copiilor de vârstă școlară (sub 14 ani), copii care pot participa la probele de alergare...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Zile pline pentru cicliștii de la Tibiscus: între organizări de competiții și podiumuri naționale
UPT devine din nou un loc în care idei, proiecte, speranțe și dezamăgiri sunt dezbătute de oameni care lasă în urma lor ceva valoros și studenți, gata să învețe de la profesioniști. Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni privesc cu îngrijorare spre viitorul României, UPT Campus Creativ invită publicul la o conversație despre...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Dialog extrem de necesar la UPT Campus Talk: între dezamăgire și speranță, cu Oana Gheorgiu și Elena Calistru
Trendyol, marketplace online internațional de top, devine partener al celui mai mare festival studențesc din România, Zilele Studenților Timișoarei, care va avea loc între 21 și 23 mai 2026, pe Stadionul Știința în Timișoara. Așteptat să adune aproximativ 80.000 de participanți pe parcursul celor trei zile de festival, evenimentul promite un mix de muzică, energie...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Trendyol devine partener al celui mai mare festival studențesc din România. Iată ce surprize te așteaptă!
Germania conduce în clasamentul țărilor percepute de români drept prietene (foarte prietene și destul de prietene), urmată de Republica Moldova și Franța, arată sondajul „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului ”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Rusia se află pe ultimul loc, dar este percepută pozitiv de votanţii AUR. Relațiile dintre...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Sondaj INSCOP. Românii consideră Germania cea mai prietenoasă ţară. AUR-iştii preferă Rusia
Vom colabora la nivel instituțional a spus primarul Dominic Fritz, atunci când a fost întrebat despre relația cu PSD la nivel local, în condițiile divorțului ireconciliabil la nivel național, al social-democraților cu USR. Desigur, Fritz se referea la colaborarea dintre primărie și CJT, nu la una USR – PSD, care a existat doar sporadic până...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primarul Dominic Fritz vrea să colaboreze în continuare, instituțional, cu administrația județeană
Universitatea de Vest organizează evenimentul pregătitor pentru Ceremonia de absolvire UVT 2026, o seară de muzică, alergare și party. Evenimentul „Keep the pace. Feel the bass” va fi avea loc în 15 mai, când se va intra pe traseu din fața UVT, începând de la ora 18.00, și se va parcurge distanța până în Piața Sf....
Citeşte tot articolul Citeste articolul „Keep the pace. Feel the bass” este evenimentul pregătitor pentru Ceremonia de Absolvire UVT 2026, cu alergare, muzică și party
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.