Amintiri cu „speciali”

Editorial de Ino Ardelean

Editorial de Ino Ardelean

„Eşti din Ardeal?”; „Da”; „La voi se face pălincă?”; „Da”; Vrei o permisie?”; „Sigur”; „Dacă vrei, îmi aduci la întoarcere patru litri de pălincă”. Dialogul de mai sus l-am avut, la finele anilor ”80, ca tânăr soldat, cu un ofiţer, şef de pluton sau companie, nu mai ţin minte. Îmi amintesc însă, ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri, că mi s-au înmuiat genunchii şi parcă m-ar fi lovit cineva în moalele capului. Era pentru prima dată în viaţă, când eram pus faţă în faţă cu fenomenul şpagă, şperţ, ciubuc, cum vreţi să-i spuneţi. Nu eram venit cu pluta, ştiam de „atenţiile” care se dau, mai ales la doctori. Ştiam de trocul în natură care avea loc, respectiv cei care furau carne o dădeau la schimb cu brânza furată de alţii etc. Inclusiv cărţile mai rare, care nu se găseau în librării, făceau parte din acest comerţ de epocă primitivă.

Însă mi se părea de neconceput ca un ofiţer al Armatei Române (ştiţi, haină militară, onoare bla-bla) să-mi ceară în faţă şpagă pentru un lucru la care, probabil, aveam dreptul. Da, auzisem, că se dau permisii pe unele „atenţii”, dar nu credeam că acestea sunt cerute. Vorbind cu colegii, am aflat că şi la alţii li s-au cerut diverse lucruri, în general tot licori bahice. Cei care nu aveau, mergeau şi ei în „permisii”. Chiar aveau de ales: cu „trenul” sau cu „maşina”. „Trenul” însemna  să se ţină în mâini între două paturi supraetajate şi să „pedaleze” în gol. Un soldat plimba o mătură pe lângă el, adică erau „copacii” pe care îi vedea din tren. Cu „maşina” însemna să iei valiza între picioare şi să te deplasezi cu ea într-un fel de mersul piticului sau, dacă vreţi, maşinile din „Fred şi Barney”. Şi nu sunt poveşti nici acelea cu măsuratul unei încăperi, hol etc. cu un băţ de chibrit sau spălatul veceurilor cu periuţa de dinţi.

Să mai spun că biroul ofiţerului duhnea a distilărie sau a cârciumă de mahala? În mod cert nici sângele de pe pereţi nu lipsea, fiindcă pentru unii ofiţeri (nu toţi) bătaia era la ordinea zilei. Ca să nu vorbesc de subofiţeri, pe lângă care Moş Teacă era un exemplu de rafinament. În fine, mai în glumă, mai în serios, vorbeam pe atunci că ciroza ar trebui declarată boală profesională pentru cei din armată.

Al doilea fenomen, după alcoolizarea zilnică, era hoţia. Se fura la rupere. Orice. Carburanţi, efecte militare, alimente etc. Doar norocoşii detectau în mâncare vagi urme de grăsime, că de carne nu putea fi vorba. În afară de lenjerie intimă, n-am avut nici eu, nici alţii, haine sau bocanci noi. Despre bocanci se şi spunea că nu e bine să fie noi, că sunt rigizi şi-ţi fac bătături la picioare. Se puteau cumpăra însă prin pieţele de vechituri, alături de vestoane, cămăşi militare, chiar curele cu cataramă. Se găseau haine noi şi în unitate, dar trebuia să plăteşti pentru ele. Cert este că, pe unii armata i-a „făcut bărbaţi” cum se spunea, iar altora le-a adus traume pe viaţă. Nu pot să certific, dar la nivel de zvonuri – care înlocuiau atunci mass-media – cam la vreo două luni se vorbea de sinuciderea unui soldat. Şi nici acum nu aş putea spune la ce se pricepeau mai bine oamenii ăia: la furat sau la băut.

Nu mă număr printre cei care deapănă amintiri din cătănie la o bere („what happens in Vegas, stays in Vegas”). M-am decis să scriu însă despre propria experienţă cu actualii „speciali” văzând, în ultima perioadă, odată cu dezbaterile pe marginea pensiilor nesimţite, o imensă propagandă despre cum s-au „jertfit” bravii noştri ofiţeri pentru ţară, ce tribut de sânge au dat etc. Iar acum, vorba unui senator PNL (Virgil Guran), fost ofiţer de armată,  stau la pragul subzistenţei cu 4.000 de lei pensie. (Cum sătulul nu-l înţelege pe flâmând, dacă 4.000 e subzistenţă, cum o fi pensia medie de 1.800 de lei?) Da, îmi asum criticile de lipsă de patriotism, că lovesc în  fibra poporului român (care o fi aia, armata, hoţia sau alcoolul?). Dar unele lucruri trebuie spuse, mai ales că experienţa mea a coincis până la ultima virgulă cu ale multor cunoscuţi.

Se vorbeşte că, după 1990, s-a făcut o mare reformă în armată. Am văzut! Gabriel Oprea, fostul purtător de geantă (la propriu) al infractorului Miron Cozma, unul dintre cei mai nocivi indivizi din istoria recentă a ţării, a ajuns la numărul maxim de stele pe epoleţi, Doar mareşal mai trebuie să-l facă. Pe la televiziunile penalilor, tot văd un general, Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, emiţând imense imbecilităţi. Pe de altă parte am avut şi marea şi plăcuta surpriză, ca după începerea războiului din Ucraina, să văd unii generali în rezervă cu toate vorbele la ei, antiputinişti şi clar pro-occidentali. Ceea ce nu se poate spune însă despre marea masă de ofiţeri.

Sigur, nu-i corect să faci o generalizare, în mod cert există şi oameni oneşti în armată. Dar la fel ca în toate instituţiile de stat, nu se face o departajare pe bază de merite, performanţă, competenţă. Cel care s-a bătut toată viaţa cu bateriile de vin are aceeaşi pensie specială cu cel care a fost pe teatre de luptă, în Irak, Afganistan etc. Pensii speciale au şi Ţiriac şi Iordănescu „Caşchetă”  şi Ilie Năstase. (Pe lângă renta viageră de sportivi.) E şi treaba celor onorabili din armată să ia distanţă de specimene precum cei cu care am avut experienţele personale descrise mai sus. Cât despre primul „special” al ţării, aş putea accepta ca Nicolae Ciucă să ia o pensie de 18.000 de lei. Dar oare merită şi salariul de premier? Sau onoarea militară l-ar obliga să-l împartă sau chiar să-l cedeze lui Marcel Ciolacu?

P.S. Şeful sindicatului militarilor în rezervă este un anume Mircea Dogaru, admirator al lui Alexandr Dughin şi nelipsit din televiziunile infractorilor. Individul ăsta parcă e beat tot timpul sau aşa o fi el. În 2012 semna alături de Victor Ponta şi Crin Antonescu un protocol pentru desfiinţarea DNA, ANI şi CNSAS. Ua mai târziu afirma textual: “Domnu’ Mărieș, regret că armata, la ordinul Partidului, n-a tras în decembrie ’89, poate nu mai aveam atâția eroi de mucava astăzi… regret că n-a tras!, „eroii de mucava” fiind „Tismănenii” și „Patapievicii”. Dincolo de faptul că armata chiar a tras în decembrie 89, n-am alte comentarii!

 

 

Autor
Etichete , ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

8 comentarii pentru acest articol

Mihai a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 11:20 )

@Ino Ardelean: Daca in 1990 ai terminat liceul cum puteai sa fii in armata la sfarsitul anilor 1980, adica
1988 si 1989 ???

Ion a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 15:50 )

Cam razbate regretul ca nu ai ales cariera militara…Oricum militarii au fost,din 1864 incoace,tot speciali,asa ca si in perioada la care faci referire,erau tot…speciali!Acu ne laudam ca ne apara NATO si americanii,dar fac asta pentru ca Romania a semnat un Tratat de aderare la NATO,aprobat prin lege…si in acel tratat,militarii romani sunt tot…speciali,chiar mult mai speciali decat sunt azi in realitate…Faptul ca unii si-au ales gresit carierele in viata si isi dau seama de asta numai dupa zeci de ani,cand e vorba de pensie,nu inseamna ca toti cei care au ales cariera militara trebuie pedepsiti si adusi la nivelul celor ce au ales gresit candva…pentru linistea lor sufleteasca si materiala….

Jack a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:44 )

Are dreptate, beau si fura. Nu vad nimic special in ei.

@Mihai @ Ion a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:45 )

Cei doi care ati postat mai sus sunteti cumva beneficari ai pensiilor speciale? Sau inca nu, dar le asteptati cu narabdare?

Dan A. a spus: (aprilie 3rd, 2023 at 17:46 )

@Mihai
De unde ai scos cifrele astea? In articol nu scrie asa ceva.

Lili a spus: (aprilie 4th, 2023 at 07:55 )

Nu vă puneți cu pensionarii militari: rar veți mai găsi minți mai odihnite ca ale lor. Mai ales în tagma foștilor tablagii. Un model e chiar acel Dogaru, pekinezul milităros la casa turnătorului Felix. Pentru câteva sute de lei pe seară (cel mai probabil) vomită „dezvăluiri” și comentează mereu previzibil (nu m-am mai uitat de ani buni la Antene și când zappez și-i văd cu sigla CNN în spate, mă apucă greața).
Cuvântul-cheie care apare cel mai des în rezumatele despre perioada din armată e ăsta: prostie. E drept că nici în restul societății nu băltea foarte multă inteligență. Și nu cred că furau mai mult sau mai puțin decât o făceau alții. „Toată lumea trăiește de unde lucrează”, se zicea, adică a fura = a trăi, a fura = acțiune necesară trăirii / supraviețuirii. Cât despre băut (pe vremuri era și jocul de cărți), e o activitate de mult și adânc încastrată în profilul militarului.

praslea cel debil a spus: (aprilie 5th, 2023 at 01:14 )

ca sa ne intelegem:
1) in armata romana nu se fura, ci se…”completa”
2) din centurile de piele se faceau…hamuri
3) din marmide…cazane de tuica
4) tinuta de iarna, care era din lana, se ducea la…daracit
5) de prin anii ’80 armata s-a deprofesionalzat…majoritatea militarilor in termen cat si cadrele erau duse la…diribau, adica „arme cu recul in palma”. instructie se facea doar o luna, iar dupa depunerea juramantului…”la munca tovarasi!
6)last but not least: sunt de acord ca lilitarul roman care a participat in teatrele de razboi sa primeasca un spor la pensie, in functie de timpul petrecut acolo.
p.s: am aflat cu stupoare/lehamite ca si „domnul general” ion tiriac are pensie speciala de 12.000 lei pe luna,,,

liviu a spus: (aprilie 5th, 2023 at 08:54 )

Domnule INO Ardelean ,
Tot ce ati scris in articol este ADEVARAT.
Am facut 6 luni dupa facultate la ofiteri de rezerva la RADNA in primavara -vara 1975.Am fost inaintati sublocotenenti dar am mai ramas in plus 2-3 saptamini pina s-a inaugurat monumentul de pe soseaua nationala monumentul de la PAULIS.Pt acel timp s-a dat solda de sublocotent.Ce credeti ca a facut maiorul comandant de companie cu mina lui dreapta plutonierul de companie ? Au scos niste pierderi si distrugeri facute de inginerii profesorii doctorii etc in rezerva exact cu valoarea leilor ce urmau sa se dea .Ca nimeni sa nu ceara nimic s-a deschis poarta unitatii spunindu-se LIBERARE. Si asa au furat banii .Precis ca a stiut de ei si comandantul si cel mai betiv pe unitate CI-stul adica securistul.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO Timișoara

Administratie vezi arhiva Administratie

Municipalitatea cere aproape zece milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea unui corp de școală

Primăria Timișoara convoacă, luni, ședință de plen extraordinară pentru a putea cere bani europeni nerambursabili, în vederea acoperirii cheltuielilor cu reabilitarea termică a corpului C1 al Școlii Gimnaziale nr. 16, de pe strada București nr. 11. Valoarea totală a proiectului este de 17 milioane lei, iar municipalitatea propune asigurarea unei co-finanțări din bugetul local de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Municipalitatea cere aproape zece milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea unui corp de școală
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Ruben Laţcău nu-i rămâne dator lui Alfred Simonis: “Responsabilitatea se măsoară în vieți protejate, nu în milioane invocate în conferințe sau online”

Războiul declaraţiilor dintre preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, şi viceprimarul Timişoarei Ruben Laţcău, pe marginea unui drum de acces la viitorul Institut Oncologic continuă. Laţcău afirmă că atunci când a ridicat problema drumului s-a referit la siguranţa pacienţilor. Imedit după ce a fost atacat de Alfred Simonis, viceprimarul Ruben Laţcău i-a răspuns. El îl acuză...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ruben Laţcău nu-i rămâne dator lui Alfred Simonis: “Responsabilitatea se măsoară în vieți protejate, nu în milioane invocate în conferințe sau online”
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Rezultat fantastic pentru o timișoreancă! Argint la Europenele de cadeți

Argint european pentru România și Timișoara la floretă! Performanță extraordinară pentru Alexandra Adoch, care a cucerit medalia de argint la Campionatele Europene de Cadeți, desfășurate la Tbilisi! După un parcurs excelent, cu victorii clare și multă determinare, Alexandra a ajuns în marea finală, unde a întâlnit o adversară puternică din Turcia, Atmaca Alara. A cedat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Rezultat fantastic pentru o timișoreancă! Argint la Europenele de cadeți
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Stațiile de încărcare electrică a vehiculelor, produse la Timișoara, urcă tot mai mult în vânzările de pe piețele europene

Un producător timișorean de stații de încărcare pentru vehicule electrice reușește să urce tot mai mult pe piața europeană de specialitate. Franța se dovedește a fi un punct unde afacerea merge tot mai bine, această piață fiind în prim planul exporturilor realizate de companie, piața externă atrăgând 60% din producția vândută. Proiectul stațiilor de alimentare...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Stațiile de încărcare electrică a vehiculelor, produse la Timișoara, urcă tot mai mult în vânzările de pe piețele europene

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Accident grav, care cu ușurință putea fi evitat, dar pentru asta șoferul trebuia să respecte regulile elementare de circulație. „La data de 20 februarie 2026, un tânăr de 29 de ani a condus un autoturism pe Calea Aradului, dinspre Calea Circumvalațiunii, iar la intersecția cu strada Amurgului a surprins și accidentat o femeie de 46...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lovită pe „zebră” de un șofer certat cu legea și cu bunul simț. S-a întâmplat vineri seara în Timișoara
Argint european pentru România și Timișoara la floretă! Performanță extraordinară pentru Alexandra Adoch, care a cucerit medalia de argint la Campionatele Europene de Cadeți, desfășurate la Tbilisi! După un parcurs excelent, cu victorii clare și multă determinare, Alexandra a ajuns în marea finală, unde a întâlnit o adversară puternică din Turcia, Atmaca Alara. A cedat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Rezultat fantastic pentru o timișoreancă! Argint la Europenele de cadeți
Războiul declaraţiilor dintre preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, şi viceprimarul Timişoarei Ruben Laţcău, pe marginea unui drum de acces la viitorul Institut Oncologic continuă. Laţcău afirmă că atunci când a ridicat problema drumului s-a referit la siguranţa pacienţilor. Imedit după ce a fost atacat de Alfred Simonis, viceprimarul Ruben Laţcău i-a răspuns. El îl acuză...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ruben Laţcău nu-i rămâne dator lui Alfred Simonis: “Responsabilitatea se măsoară în vieți protejate, nu în milioane invocate în conferințe sau online”
Alfred Simonis, președintele CJ Timiş, pune la punct Primăria Timișoara, după ce  viceprimarul Ruben Lațcău spunea că Institutul Regional Oncologic Timișoara este un proiect prost făcut, fără a avea prevăzut un acces auto corespunzător, iar ministrul Sănătății ar fi pierdut o finanțare europeană de 250 de milioane de euro. Nici ministerul, nici CJT nu pot...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Simonis pune la punct Primăria și pe Ruben Lațcău. CJ Timiș își asumă investiția pentru drumul de acces la IROT
Primăria Timișoara convoacă, luni, ședință de plen extraordinară pentru a putea cere bani europeni nerambursabili, în vederea acoperirii cheltuielilor cu reabilitarea termică a corpului C1 al Școlii Gimnaziale nr. 16, de pe strada București nr. 11. Valoarea totală a proiectului este de 17 milioane lei, iar municipalitatea propune asigurarea unei co-finanțări din bugetul local de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Municipalitatea cere aproape zece milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea unui corp de școală
Alte șapte primării din Timiș au ajuns la rând să semneze acorduri de colaborare cu Consiliul Județean Timiș, în vederea susținerii unor părți din cheltuielile efectuate pentru investiții locale. Suma alocată pentru această tranșă de la bugetul județului ajunge la aproape 21 de milioane de lei. De această dată, vizate sunt Sânpetru Mare, Șag, Dumbrăvița,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Alte 21 de milioane de lei de la bugetul județului pleacă spre proiectele comunelor timișene
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis şi primarul comunei Şag, Flavius Roşu, au semnat un contractul de asociere privind construirea unei grădinițe cu program prelungit la Şag. În valoare de 4,5 milioane lei, proiectul este considerat extrem de important pentru comunitatea din Şag. Noua grădiniță se va construi în zona Mănăstirii, un amplasament potrivit pentru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Consiliul Judeţean şi Primăria Şag s-au asociat pentru a construi o grădiniță în comuna din sudul Timişoarei
Timișorenii vor avea la dispoziție un nou centru de colectare prin aport voluntary (CAV) de dimensiuni mari, care va fi construit pe strada Ovidiu Cotruș (Calea Chișodei), pe un teren de 25.000 mp, o investiție importantă pentru creșterea ratei de reciclare și gestionare mai eficientă a deșeurilor în Timișoara. Primăria Timișoara a semnat contractul pentru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La Timișoara va începe construirea unui nou Centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar, finanțat din PNRR
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.