Domnule Ruben Lațcău, ne puteți face o scurtă prezentare despre dumneavoastră?
Sunt inginer mecanic și până la funcția de viceprimar am lucrat doar în mediul privat, în trei firme industriale de inginerie. M-am implicat în USR în 2017 într-un moment în care oscilam mult cu gândul de a emigra și eu, ca mulți de vârsta mea. Și am zis că înainte să mă gândesc sau să decid să emigrez din România, ar trebui să încerc să fac o schimbare în țară și doar dacă nu reușesc nicicum, să iau în calcul să plec. Așa a fost viața că m-am implicat în USR și am devenit viceprimar, iar acum sunt trup și suflet dedicat viitorului Timișoarei. În ceea ce privește viața personală sunt căsătorit și tată.
Ai un model în viață sau în carieră?
Am multe modele în viață și în carieră, dar eu nu cred într-un singur tip de model, adică eu cred că oamenii răi pot să aibă calități bune și oamenii buni pot să aibă defecte rele. Adică cred că lucrurile trebuie privite cu mai multă nuanță. Când eram în liceu și în facultate mă pasiona foarte mult filozofia și înainte să dau la inginerie mecanică, să fac construcții de mașini, am luat în calcul o facultate umanistă. Nu poți să idealizezi un om și nu poți să faci o icoană din cineva și să-l transformi în acest idol. Am foarte multe exemple, am foarte mulți oameni pe care-i văd ca exemplu. Mi-a plăcut foarte mult Corneliu Coposu. Eu sunt născut în 1988, dar așa, privind în istorie aș putea să spun că el este un exemplu de politician și de om integru și demn.
Ai putea să te descrii în 3 cuvinte?
Sunt o fire foarte pragmatică, foarte orientată înspre concret, înspre a dezbrăca lucrurile la structura lor de bază și a le analiza, lipsit de emoții și sentiment, așa cum sunt ele. Al doilea cuvânt pe care l-aș alege ar fi familist. Sunt căsătorit, am un copil, mai vreau unul, îmi place să petrec cât mai mult timp cu familia mea. Poate cel mai mare minus pe care îl simt fiind implicat în politică și în administrație, este timpul pentru cei dragi. Și al treilea cuvânt ar fi muncitor. Îmi place să muncesc, am fost educat de mic cu munca. Am crescut la țară, în perioada de tranziție a anilor 90 și am dat și cu coasa, am dat și cu sapa, am fost la cules de porumb, am mers și cu tractorul. Am muncit și în liceu, munci sezoniere, am muncit din primul an de facultate și soția mea zice că sunt un pic cam workaholic, dar cred că e o calitate, cel puțin în poziția în care sunt acum.
Ce alte domenii te mai pasionează?
Mă pasionează domeniile tehnice în mod evident, datorită profesiei și a lucrurilor pe care le- am făcut în ultimii 10-15 ani de zile. Sunt foarte pasionat de istorie, de geopolitică. Într-o vreme eram pasionat și de la literatură, un pic mai mult când aveam timp să citesc. În ultimii 3 ani de când sunt în primărie recunosc că nu am mai reușit să citesc la fel de mult.
Care a fost momentul în care te-ai decis să intri în USR și mai ales de ce USR?
E un moment exact în timp pe care îl țin minte, în 2016, când Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei. Eram în Spania, într-o delegație mai lungă și urmăream de la distanță alegerile politice. Au fost alegeri foarte dificile atunci, în care PSD-ul lui Dragnea a luat 42%, a avut o super majoritate, a fost perioada post-Colectiv, chiar după guvernarea tehnocrată a lui Cioloș. Și țin minte că am fost foarte încântat de ideea că partidul ăsta local nou din București, de oameni care nu au mai făcut politică, se va extinde la nivel național și se va forma ca o platformă politică națională.
Și am zis, dacă partidul ăsta trece pragul și intră în Parlament și face 5%, după ce termin cu delegația mea în Spania și mă reîntorc în Timișoara, am să mă implic în politică și am să devin membru USR. În 7 iulie 2017, am devenit membru USR. Avem nevoie în administrație să dezvoltăm o etică a muncii. Orice activitate trebuie tratată serios.
Cu ce obstacole te-ai confruntat în administrație?
Mă confrunt cu multe obstacole în viața din primărie și în viața pe care o am în politică. Cel mai mare obstacol cu care mă confrunt este cel de mentalitate. Și al doilea este cel a birocrației statului român. Acestea ar fi principalele probleme cu care mă confrunt. Și cred că o problemă majoră cu care ne confruntăm cu toți în România și care cumva poate are izvor și în modul în care statul funcționează este lipsa de etica muncii. În mod constant eu am această problemă și am avut-o de-a lungul vieții mele. Poate și pentru că am fost educat într-o familie în care munca a fost extrem de importantă. Nevoia de a dezvolta o etică a muncii, de a înțelege că orice activitate, fie ea una fizică, fie ea una intelectuală, de la tuns iarba în parc, la făcut strategii de dezvoltare, toate trebuie tratate serios.
Iar dincolo de asta avem nevoie în România de reguli dacă vrem să facem niște salturi de dezvoltare, dincolo de un stat mai bun și dincolo de niște reguli mai debirocratizare, avem nevoie cumva de o schimbare de mentalitate, că mă întorc la ceea ce spuneam și avem nevoie foarte mult să începem să valorificăm și să punem preț pe etica muncii.
Ce iubești la Timișoara?
Potențialul. Sincer, cel mai mult iubesc acest oraș pentru potențialul său și trecutul său. Mi se pare un mix absolut fabulos. Timișoara are un destin extrem de special în peisajul urbanistic din România. Timișoara are caracterul ei extrem de efervescent, de dinamic,de inovator și apetența veșnică și constantă a locuitorilor pentru viitor, pentru dezvoltare, pentru îmbunătățire, pentru inovație, pentru nou.
Acest material a fost comandat de Partidul Forţa Dreptei (parte a alianței electorale „Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei”) și realizat de operatorul economic SC AHY OFFICE SRL. Cod unic de identificare: 21240063.
Comentarii prin facebook