Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a analizat Timișoara și a stabilit cam ceea ce ar fi de făcut pentru ca orașul să devină unul mai verde. Dorința poate deveni realitate dar costă câteva sute de milioane de euro, aflăm din Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde, prezentat miercuri, la sediul primăriei, de către specialiștii BERD, care au lucrat la acesta.
Este un plan extrem de ambițios, care poate lua până la 15 ani pentru a fi implementat, iar costurile ar ajunge undeva la 700 de milioane de euro.
”Este un plan de bătaie în mod evident. Noi, în România, suntem învățați să avem foarte multe strategii și acțiuni în multisectoriale, pe mediu, pe mobilitate, pe acțiune, educație. Dar, de foarte multe ori aceste strategii pe care le aveam sunt corelate cu altele, și nu au niște planuri de măsuri coerente și practice. De foarte multe ori vorbim despre unde am vrea să fim, cum am vrea să fie, cum ar vrea să arate lucrurile, nu vorbim despre care sunt pașii efectivi pe care trebuie să-i facem ca să ajungem la acel punct. Acest plan de acțiuni pentru oraș verde, de fapt, tocmai asta vrea să facă. Vrea să transforme aceste dorințe și să sintetizeze multele noastre aspirații din diversele strategii pentru un plan concret de acțiuni, într-un plan concret de proiecte care pot fi implementate, care sunt finanțabile, care sunt realizabile. Nu vorbim aici de planuri science-fiction, ci de planuri foarte concrete și care prin implementarea lor, într-un timp mai lung, ne vor duce în acel punct care vom fi un oraș verde și sustenabil, care nu mai va mai suferi de poluarea de astăzi și care va avea sisteme moderne de mobilitate, care va avea sisteme colective de spații verzi și care va avea o energie curată produsă”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău, după prezentarea Planului.
Relațiile BERD – Primăria Timișoara sunt mai ample decât acest document elaborat, unul care, de fapt, a fost finanțat integral de bancă.
„BERD-ul a finanțat elaborarea acestui plan în întregime și a plătit toată partea de consultanță de care am avut nevoie ca să putem să ajungem în acest punct. De asemenea, BERD ne-a mai finanțat de câteva ori în proiectele de mobilitate verde pe care le-am avut. Atât pentru achiziția de tramvaie noi, partea de cofinanțare pe care primăria o pune, cât și pentru crearea de infrastructură. Avem, de asemenea, un pre-acord semnat pentru construcția unui nou pod în Timișoara și intenția noastră este ca această legătură pe care o aveam cu cei de la BERD să continue în anii următori și să putem să accesăm de fapt finanțări care ne creează nouă premisele de dezvoltare pe termen lung”, a completat viceprimarul.
Reprezentanta echipei BERD a prezentat și principalele probleme găsite în Timișoara.
„BERD-ul, fiind o bancă de dezvoltare, are avantajul că vine nu numai cu finanțare pentru investiții importante pentru oraș, cât și cu asistență tehnică în domenii în care nu există suficientă expertiză în țară. Ca atare, la acest plan de acțiune pentru orașe verzi și-a propus să lucreze cu primăria și partenerii locali în identificarea problemelor de mediu și de locuire, probleme care există în fiecare oraș, dar identificarea problemelor specifice ale orașului Timișoara și găsirea celor mai potrivite soluții, acțiuni, investiții care să rezolve aceste probleme ca atare. S-au identificat probleme de poluare a aerului, probleme privind anumite situri contaminate sau probleme privind insuficiența spațiilor verzi, acestea fiind unele dintre problemele ridicate de cetățenii orașului și de colaboratori. Acest plan este a fost unul foarte pragmatic, în care s-au discutat îndeaproape măsurile cele mai potrivite, rezultând în acest moment într-un plan care va include atât investiții, cât și acțiuni directe care pot fi realizate de către primărie, de vreo 700 de milioane de euro”, a declarat și Venera Vlad, director asociat Infrastructură Sustenabilă în cadrul BERD.
Proiecte care să ajute la realizarea acestui oraș verde există deja, deocamdată pe hârtie, dar cu un viitor destul de posibil în următorii ani. Lațcău a vorbit despre inelul 4 de circulație, de ansamblul pasaj – pod Solventul, sau utilizarea forajelor la mare adâncime pentru a folosi căldura pământului pentru energie electrică și termică. De asemenea, la acest deziderat va contribui și transformarea Pădurii Verzi în pădure – parc.
PAOV presupune implementarea a nu mai puțin de 34 de acțiuni, cea mai mare parte proiecte investiționale, dar și politici publice, acestea pe termen scurt. Pe termen mai lung, domeniul transportului va fi cel mai costisitor (coridoare de transport public, drumurile radiale, modernizarea inelelor de circulație), cu peste 300 de milioane de euro necesar, urmat de cel al energiei și al reabilitării clădirilor.
Comentarii prin facebook