Cu fonduri nerambursabile norvegiene, Asociația Documentor vrea să transforme Timișoara într-un centru cinematografic regional. Un asemenea pol stimulează economia locală, cel mai bun exemplu fiind serialul ”Hackerville”, care ar fi adus nu mai puțin de un milion de euro în orașul de pe Bega.
Model va fi un centru similar, care funcționează în Norvegia, Viken Filmsenter. Cu experiența nordicilor aici se dorește un ”West Romania Film Center”. Proiectul e structurat pe două paliere. În primul rând, se dorește un Fond Regional de Film, care să nu depindă de Fondul Național al Cinematografiei, în al doilea rând se dorește atragerea de participanți în industria filmului, spre Timișoara și Banat.
“Filmele pompează o grămadă de bani în economia locală și promovează pe gratis regiunea respectivă. Acum, toţi producătorii mari de film care vin în România sunt orientați în jurul Bucureştiului. Comisia regională de film va trebui să convingă producătorii de film români şi străini să vină și să facă filme de lungmetraj, seriale de TV, clipuri sau filme documentare în regiunea de vest a României. Din punctul nostru de vedere, are câteva atuuri de jucat. Discutăm de arhitectură, zonă post industrială, decoruri, sunt mulți actori, suntem foarte aproape și de Ungaria – care este unul din marii jucători pe piața de producție internațională de film. Le ei se fac foarte multe producții. Avantajul e că se pot aduce foarte rapid echipamente din Ungaria, e mai simplu să aduci de acolo decât de la București, distanța și infrastructura e mai bună spre Budapesta. E castelul de la Hunedoara, orașe interesante – Timișoara, Arad, Reșița, Oradea. Depinde de subiectul filmului, dar e o versatilitate foarte mare”, a declarat regizorul Florin Iepan, directorul Asociației Documetor.
Un asemenea film sau serial presupune prezența de personal numeros, care vine cu echipa în locația de filmare. Deci, aceasta înseamnă cazări, mese, diferite servicii prestate de economia locală.
Aducerea unor echipe de filmare care, de cele mai multe ori, înseamnă peste o sută de persoane care stau în oraş mai multe luni ar însemna venituri considerabile pentru firmele care oferă servicii în zonă, ar aduce un beneficiu şi pentru industria creativă locală, un plus pentru turism și ar contribui la promovarea oraşului şi a regiunii.
Ideea nu e o noutate, dar pandemia a pus totul pe … hold, spune regizorul.
“Am avut această idee încă din 2019, când am organizat o întâlnire la primărie. Producția de film nu este ceva legat numai de artă, ci și de economia locală. S-a filmat Hackerville în Timișoara, a fost produsă de compania lui Cristian Mungiu, iar filmul respectiv a lăsat în economia locală, în Timișoara, aproape un milion de euro, când s-a filmat această serie. E o chestie care ar interesa pe mai mulți oameni”, mai spune Iepan.
România trebuie să gândească și la nivel regional, West Romania Film Center este un bun exemplu în acest sens, dacă ar deveni realitate. Dar, aceasta presupune implicarea autorităților din regiune.
“România e o țară mare, dar neavând un sistem regional de finanțare, dacă nu ești o companie din București ai șanse foarte mici să obții finanțări de la Centrul Naţional al Cinematografiei. Așa e gândit sistemul. În toate țările dezvoltate există finanțatorul național, dar există și finanțatori regionali care sprijină producția de film în regiune. Au apărut aceste fonduri norvegiene, așa am aplicat și am obținut o finanțare pentu o campanie de lobby pentru înființarea unui fond de film regional la Timișoara sau în regiunea de Vest, adică poate să fie Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin ori chiar Hunedoara. Cum să facem treaba asta? Numai prin asociere cu autorități locale din partea de vest a România. E pentru prima dată când în România există o inițiativă de tipul acesta, sperăm că se va și concretiza”, am aflat de la Iepan.
Documentarea în vederea realizării proiectului se va face chiar în Norvegia, unde se vor purta discuții cu cei care au deja experiență în această idee a unui fond regonal în domeniul cinematografiei. Sunt 94.741 euro oferiți prin programul prin care Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Granturile SEE, finanțează cu fonduri nerambursabile diferite acțiuni. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru relații bilaterale 2014-2021.
Tot cu asemenea fonduri, la Timișoara va fi susținut și un atelier de animație, în cadrul proiectului ”North by Soutwest”. Arcticmotion, atelierul de animație, presupune participarea de tineri norvegieni și români la acțiunile prevăzute în proiect.
“Vom lansa un atelier de animație care se numește Arcticmotion. Tineri din Norvegia și România vor participa împreună la o creație colectivă: un scurtmetraj de animație. Lucrăm cu un expert norvegian din regiunea Nordland, dar și cu o expertă din România, Manuela Marcovici din București. Vom încerca să construim o animație non ficțiune, nu e vorba de Disney, pe un subiect pe care încercăm să-l dezvoltăm împreună. E un atelier ce va ține câteva luni și ce va produce un scurt filmuleț pe un subiect pe care încă îl discutăm”, a declarat Călin Meda, director artistic Documentor.
La sfârșitul lunii mai vor avea loc workshop-uri în Bodo, regiunea Nordland, cu o delegație din Timișoara, schimb de cunoștințe și bune practici, împărtășire a experienței de organizare a Capitalei Culturale Europene. Vor urma în august trei zile de workshop la Timișoara împreună cu o delegație din Bodo, cu accent pe moștenirea Capitalelor Europene ale Culturii,
Proiectul North by Soutwest beneficiază de un grant în valoare de 82.104 euro.
Comentarii prin facebook