Enciclopedia care elogiază valorile Banatului, lansată la Bookfest Timișoara

Mai mult decât o carte… Vorbim de un adevărat almanah istoric care va dăinui peste generații, ca lumea să știe cine au fost bănățenii!

Encyclopædia Bannatica, Valori ale Banatului, de la origini până la Imperiul Austriac – Personalități, vol. I a fost lansat (și) pe scena Bookfest Timișoara, iar prezenți la datorie s-au numărat Mădălin Bunoiu, Adriana Babeți, Adrian Bădescu și Sorin Bijan, moderator fiind Marcel Tolcea.

Pentru Encyclopædia Bannatica, au existat, simbolic, două momente de unire cu publicul său: o lansare mare și o lansare mică. „Lansarea cea mare” a avut loc în 4 decembrie 2025, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, într-un cadru solemn, aproape ceremonial, pe măsura unei lucrări care își asumă ambiția de a recupera, ordona și reda memoriei colective marile personalități ale Banatului. A fost momentul amplu, fondator, lansarea de anvergură, cea în care volumul și-a afirmat pentru întâia oară greutatea culturală și vocația de reper, în fața elitei Banatului actual și a 500 de participanți veniți din toate colțurile Banatului, dar și din restul țării și din străinătate.

Lansarea din decembrie, găzduită de Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, a fost precedată de o conferință dedicată valorilor de ieri și de astăzi ale Banatului și Timișoarei, reunind unele dintre cele mai reprezentative personalități ale spațiului bănățean contemporan. Au intervenit Marilen Pirtea, rectorul UVT, Înaltpreasfințitul Ioan, mitropolitul Banatului, Iosif Csaba Pál, episcop romano-catolic al Timișoarei, Dan Dubină, președintele Academiei Române, Filiala Timișoara, Octavian Crețu, rectorul UMF „Victor Babeș” din Timișoara, Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, Otilia Hedeșan, profesor de Civilizație și Cultură Română la UVT, Cornelia Miclău [verifică numele exact dacă e nevoie], prefect al județului Timiș, Adriana Babeți, critic literar, romancier și eseist, Ioan Hațegan, istoric și cercetător științific principal la Academia Română, precum și Robert Șerban, scriitor, jurnalist și editor. Dialogul a fost moderat de Robert Șerban și de Tania Stavilă-Țunaș, realizator TVR.

A doua întâlnire, „lansarea cea mică” de pe „scena cea mare” de la Bookfest Timișoara din 20 martie 2026, a avut dimensiuni mai intime, dar nu mai puțin semnificative. Dacă momentul din Aula Magna a fost unul al consacrării, cel de la Bookfest a fost unul al apropierii: o relansare în mijlocul cititorilor, în spațiul viu al dialogului editorial, acolo unde cartea iese din solemnitatea academică și intră firesc în conversația publică. În acest sens, am putea vorbi, metaforic, despre o „Mare Unire” a volumului cu instituția, cu mediul universitar și cu ideea de memorie culturală, urmată de o „Mică Unire” cu publicul larg, cu târgul de carte, cu agora culturală a prezentului. Lansarea de la Bookfest i-a reunit, în jurul cărții, pe Mădălin Bunoiu, Adriana Babeți, Adrian Bădescu și Sorin Bijan, moderator fiind Marcel Tolcea.

Printre participanții la eveniment s-au numărat prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul UVT; istoricul Ioan Hațegan; Ana Maria Mihăescu, personalitate marcantă a mediului de afaceri din România, desemnată de revista Forbes drept a treia cea mai influentă femeie din țară; George Haber, unul dintre cei mai remarcabili oameni de afaceri din Silicon Valley, SUA, de origine româno-evreiască; dr. Paul Purea, medic și scriitor; prof. univ. dr. Stelian Pantea, președintele CMR filiala Timiș; Florica Chiriță, președinta CCIAT; prof. univ. dr. Camil Mihăescu, fost decan al Facultății de Arte a UVT; prof. univ. dr. Emanuel Bratu, UMF „Victor Babeș” din Timișoara; Nora Blaj, artist, precum și alți invitați de seamă.

Între aceste două momente nu există o competiție de amploare, ci o continuitate de sens. Lansarea cea mare a dat volumului gravitate și ceremonie; lansarea cea mică i-a oferit circulație, vizibilitate și o a doua respirație publică. În Aula Magna, Encyclopædia Bannatica s-a prezentat ca proiect major de memorie și identitate regională; la Bookfest, aceeași carte s-a arătat ca obiect viu de cultură, gata să fie întâlnit, discutat și dus mai departe de cititori.

Astfel, parcursul acestui volum pare să repete, în registru simbolic și cultural, logica marilor construcții istorice: mai întâi momentul fondator, de afirmare și legitimare, apoi momentul extinderii, al apropierii și al punerii în comun. Nu este, desigur, o echivalare cu istoria mare a României, ci doar o paralelă de ton și de sens: o carte despre valorile Banatului a avut mai întâi solemnitatea unei nașteri publice, iar apoi firescul unei întâlniri cu cetatea.

Bookfest s-a impus, de-a lungul anilor, drept cel mai important salon de carte din România și singurul eveniment major al industriei editoriale autohtone care a dobândit o veritabilă anvergură internațională. Prin amploarea programului, diversitatea participanților și dialogul constant cu marile spații culturale europene și extraeuropene, Bookfest a devenit mai mult decât un târg de carte: un reper al vieții culturale contemporane.

Dimensiunea sa internațională a fost consolidată de la o ediție la alta prin prezența unor țări invitate cu profil cultural distinct. De-a lungul timpului, Bookfest a adus în prim-plan Spania, Ungaria, Franța, spațiul de limbă germană – Germania, Austria și Elveția –, Polonia, Cehia, Israel, Suedia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Japonia, Italia, Republica Moldova și Portugalia. Fiecare dintre aceste participări a contribuit la conturarea unui spațiu de întâlnire între literaturi, idei, autori și publicuri diverse.
Dincolo de ediția sa principală, Salonul de Carte Bookfest și-a extins prezența și în țară, prin organizarea unor ediții locale la București, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Brașov, precum și printr-o altă ediție internațională, desfășurată la Chișinău. În acest fel, Bookfest și-a consolidat statutul de platformă culturală majoră, capabilă să conecteze publicul din mai multe orașe la dinamica actuală a lumii editoriale.