Aproape jumătate de țară n-a crezut niciodată în Nicușor Dan. Mai bine din jumătatea cealaltă a crezut de nevoie, alternativa fiind un șef de galerie cocoțat pe un val de nemulțumire populară combinat cu multă naivitate, eufemistic vorbind. Asta în faza a doua, căci ne-a trecut barda pe la ureche cu un vraci instabil cu care reinventam Europa după rețetele înțelepciunii rusești. Au fost alegători de prezidențiale care poate că au crezut în fostul primar general Nicușor Dan ca într-un far călăuzitor care ce călăuzea el?
Mai întâi călăuzea cauze civice, ba a dat lupte grele în frontul ecologic când conducea Uniți Salvăm ceva ce astăzi nici nu ne mai gândim că trebuie salvat. A salvat aurul din munții Apuseni, poate a salvat și pământul de fragmentarea americană pentru căutarea de gaz, lucruri care astăzi nu mai contează, ba nu te-ai mira să-i găsești pe investitori huliți atunci pe lista sponsorilor din campanie. A fost un mic prim semn, dar nu bănuiam câte altele vor urma în toată această salvare.
Nicușor Dan mai salva ceva sau așa arătau așteptările unora dintre noi. Păi salva țara asta de cancerul corupției, neînchizând ochii la ceea ce clasa politică făcea de zeci de ani. Adică fura. Fura de la Sănătate, Educație, Dezvoltare, au încercat și de la fonduri europene, astfel încât PIB-uri întregi ni se duceau într-o rețea de tip voevodal. Cum arăta societatea noastră dacă acești bani alimentau nevoile, satele, școala? Puțini fac așa calculul. Și-așa am făcut pași importanți în îmbunătățirea vieții după aderarea la Uniunea Europeană, dar nici nu ne imaginăm cum arăta ea cu mai mult bun simț în ADN-ul nostru național.
Dar nu ne era de ajuns. Am votat mai mult! Încăpățânat cum îl bănuiam, un președinte Nicușor Dan trebuia să salveze țara nu numai de corupți, ci și de compromisul care abandonează principii frumoase, sănătoase, normale la urma urmelor. Mulți am condamnat lipsa de fair-play electoral când alții au furat startul sau au manipulat poporul prin TikTok, când scheme implementate în alte țări cu apetit pentru război hibrid au orchestrat așa ceva. Nedovedit cum s-a promis, dar cu siguranță un lucru simțit și pe pielea altor europeni.
Nu numai că nu ni s-a povestit cu minime dovezi cum au cercetat instituțiile noastre aceste nereguli electorale, dar ne lovește scadalul unei alte manipulări ciudat de puțin explicate. Scena filmată cu actori despre cum s-ar fi întâlnit Nicușor Dan cu Coldea și Ponta înaintea alegerilor, menită să victimizeze la acea vreme candidatul de pe locul trei. Nu mă mulțumește deloc argumentul că la așa ceva au lucrat subcontractori, nu firme direct angajate de Nicușor, asumate prin documente. Treaba asta nu mai e a noastră, iar șmecherii de genul ăsta erau pe lista cu lucruri de care Nicușor trebuia să ne salveze.
Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să ne salveze de moartea Justiției, dar a salvat, se pare, prin numirea unor „aceeași” în fruntea parchetelor, coaliția și, din nou, stabilitatea țării. Care au mai salvat-o cândva, până la epuizare, și Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă. Sunt optimiști care prezic o surpriză prin alegerea acestor vechi și noi procurori. Poate evaluăm noi greșit acuma, dar cum să te aștepți la minuni când aceste numiri sunt rodul unor negocieri aspre între cei care poate vor dreptate și cei care vor să o ascundă, de frica pușcăriei?
Unii l-ar lăuda pe președintele Nicușor Dan pentru această abilitate de negociere, dar jumătatea aia naivă dar proeuropeană nu mai poate duce atâta și există riscul să își dorească și ea resetarea României. Care n-ar fi un lucru rău, dacă n-ar fi antamată deja de acei vraci ciudați și șefi de galerie cu misie de nu te mai miri unde. Cred că Nicușor Dan și-ar fi salvat întrucâtva nucleul dur de alegători principiali dacă încerca el o resetare. Cred că dacă se angaja să grațieze hoții politici de până acuma în cazul unor condamnări viitoare, da, dezamăgind, dar măcar repara pe termen lung parchetele, punând oameni capabili și nepărtași la tot felul de combinații.
Ar fi câștigat mult mai multă încredere și pentru noi o speranță într-o viață mai corectă, dacă nu imediat foarte bună. Dar cred că a ratat această șansă și „jumătățile” bune dispar în indiferență sau în îndârjirea tristei alternative politice ce ne așteaptă în 2028 și la următoarele prezindețiale.
Comentarii prin facebook