Astăzi se împlinesc exact 70 de ani de la revolta studenţească din Timişoara, un moment de curaj și solidaritate care a rămas înscris atât în istoria oraşului, cât şi în istoria Politehnicii. În memoria acelui eveniment, Universitatea Politehnica Timișoara organizează, tot astăzi, manifestarea internațională „1956–2026. The Courage to Demand Freedom”. Aceasta se va desfăşura exact în locul unde a pornit revolta, fosta cantină studenţească, astăzi ARChA by UPT. Printre invitați se numără Ioan Holender, fost director al Operei de Stat din Viena și participant direct la revolta studențească din 1956.
La doar o săptămână de la izbucnirea revoluţiei din Ungaria, 23 octombrie 1956, mișcarea anticomunistă a ajuns și la Timișoara sub forma unor revolte studențești care a preluat ideile revoluției maghiare: alegeri libere, pluripartidism, ieșirea din Pactul de la Varșovia, creșterea calității vieții. Punctul culminant a fost adunarea studențească din cantina Politehnicii din data de 30 octombrie 1956, adunare unde au participat aproximativ 4.600 de studenți. Reacția autorităților a fost dură. Mișcarea a fost reprimată, iar participanții au fost supuși anchetelor, arestărilor și exmatriculărilor.
Cu toate acestea, revolta studenților din Timișoara a rămas un simbol al curajului civic și al solidarității într-o perioadă în care exprimarea liberă a opiniilor putea avea consecințe dramatice. De menţionat că printre cei însărcinaţi de la București pentru a lichida mișcarea studențească timișoreană s-a numărat Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, cel care s-a “ocupat” şi de confiscarea Revoluţiei din 1989. La acea vreme Iliescu era secretar al Comitetului Central al Uniunii Tinerilor Muncitori (UTM) şi membru al Comitetului militar care s-a ocupat de studenții și profesorii implicaţi.
Aproximativ 30 de studenți au fost trimiși în judecată și condamnați la pedepse cu închisoarea de la 3 luni până la 8 ani sub acuzația de „instigare publică”. Alți lideri ai mișcării au fost deportați sau exmatriculați. Principalii lideri ai revoltei au fost: Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Friedrich Barth, Ladislau Nagy, Aurelian Păuna, Nicolae Balaci, Gheorghe Popși, Heinrich Drobny, Caius Muțiu.
Ce s-a întâmplat ulterior cu unii dintrte ei:
Teodor Stanca. Student la Politehnică și principalul organizator. A citit memoriul cu revendicări în fața autorităților comuniste. A primit cea mai grea pedeapsă: 8 ani de închisoare politică. După eliberare, a fost permanent urmărit de Securitate, devenind ulterior inginer și deputat în Parlamentul României după 1989.
Aurel Baghiu – Un alt lider marcant care a redactat punctele memoriului. A fost condamnat la 7 ani de închisoare, trecând prin închisorile de la Gherla și din Delta Dunării.
Caius Muțiu şi Friedrich Barth. Condamnați la câte 8, respectiv 6 ani de închisoare pentru rolul lor activ în mobilizarea studenților și formularea cererilor anticomuniste.
Ioan Hollender. Student la Politehnică în acea perioadă, a participat activ la evenimente și a fost exmatriculat imediat din facultate. Ulterior, a emigrat în Austria, unde a devenit un celebru bariton și cel mai longeviv director al Operei de Stat din Viena.
În memoria acelei revolte, Universitatea Politehnica Timișoara organizaeză, astăzi evenimentul „1956–2026. The Courage to Demand Freedom”.
Evenimentul îi aduce împreună pe Ioan Holender, fost director al Operei de Stat din Viena și participant la revolta din 1956, istoricul Corina Snitar, Péter Balázs, fost ministru de Externe al Ungariei și comisar european, Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe al României, și jurnalistul Florin Negruțiu, într-o serie de dialoguri despre memorie, curaj, libertate și responsabilitate civică.
Evenimentul va avea loc la ARChA by UPT, începând cu ora 14:00,
Comentarii prin facebook