Nicolae Robu este un om lipsit de modestie, un obsedat al bilanțurilor și un vrăjitor al cifrelor din statisticile cu realizări. Cu aceste calități ne-a adus la cunoștință cum a făcut dumnealui una sau alta.
Dacă un oraș ca Timișoara nu mai are bani, spre ce se îndreaptă România?
Pe caii mari puși la dispoziție de PSD, primarul Nicolae Robu și consiliul său local votau și anunțau opiniei publice mărirea salariilor angajaților din municipalitatea timișoreană. Era iulie 2017.
Capitala Culturală Europeană e gratis la popor? Să știm dacă ne place
Când din Portugalia ni s-a transmis că Timișoara a câștigat dreptul să fie capitală culturală europeană în 2021, după o competiție câștigată cu Cluj-Napoca și Baia Mare, pe Bega a fost mare sărbătoare.
Să nu uiți, Darius
Ce ne facem dacă Darius Vâlcov are dreptate? N-are cum să aibă, clar, dar hai să ne imaginăm că premierul Viorica Dăncilă, președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, PSD și ALDE în fructoasa lor coaliție vor guverna atât de eficient cât cele spuse de Darius Vâlcov la Antena 3 nu vor fi baliverne.
Criza ostaticilor în România. Negociem sau nu cu teroriștii?
Niciun moment nu mi-am pus problema bunei credințe la majoritatea parlamentară care pune pe butuci justiția din România, astfel că raportul preliminar al Comisiei de la Veneția nu avea cum să surprindă.
Cum știm că România lui Dragnea nu face bine? Simplu, vedem când se bucură Rusia
Deși suntem un popor cam euroeuforic, conform majorității studiilor sociologice de după revoluție, România care susține PSD ca forță politică conducătoare face pașii doriți de Rusia în estul Europei.
Operațiunea Zebra, o palmă dată la rahat
În două feluri poți face sigur praf un proiect de protest și o cauză civică nobilă, cum este ridicarea străzii împotriva puterii politice ce îngenunchează justiția în România.
Vecinul meu coadă de topor
Oameni buni de la orașe și sate, dragi români, vă imaginați scena aia standard dintr-un film prost american, în care bărbatul vine acasă obosit de la serviciu și dă binețe familiei. Nevasta radiază de bucurie și își întreabă soțul iubit cum a fost astăzi la lucru, iar el spune plictisit că a făcut aia și aia.
Atitudine de baron local. Derogarea de sub burtă
N-am înțeles chestia asta cu derogarea dată de Nicolae Robu pentru strângerea de semnături făcută de USR în cadrul campaniei de legiferare „Fără penali în funcții publice”. În astfel de cazuri nu ai decât două variante:.
Ce le mai place să dea cu rahatul în ventilator!
E păcat să nu vorbim chiar deloc de Sabin Bociu, primarul de Jebel și vicepreședinte al PSD Timiș. Ne-am luat cu condamnarea lui Dragnea și disoluția statului român și am uitat de Sabin Bociu. Dar să vedem ce-a făcut dumnealui de trebuie musai să glorificăm gestul său.
Singurătatea Floarei Alesu
Prinși cu tentativa lui Liviu Dragnea de a deveni, în sfârșit, dictator al României, am uitat pur și simplu de condamnarea în același dosar cu liderul PSD a duduii Floarea Alesu. Ce femeie! Dumneaei n-a trădat, nu s-a lepădat de Satana și a primit trei ani și șapte luni cu executare.
Calendarul spre dezastru. Cât de devastator poate fi un Dragnea rănit?
Când suntem chemați în stradă pentru proteste împotriva asaltului PSD la adresa justiției și democrației nu facem un favor cuiva dacă mergem. În zona asta mai cerebrată a electoratului am depășit faza cu banii pe care i-ar primi participanții de la diferite organizații neguvernamentale finanțate de Soros.
Nicolae Robu, un individ cam suspect
Dosarul Nicolae Robu la DNA ar putea fi emblema luptei PSD cu anticorupția. Alături de „cazul Rarinca”, meșterii Iordache, Nicolicea, Șerban Nicolae și alți șmecheri PSD ar putea să-l îmbălsămeze pe Nicolae Robu și să-l plimbe prin țară ca pe moaștele Sfântului Dumitru, să priceapă toată lumea din administrație sau simplii cetățeni cum poate cădea cineva victimă DNA-ului.
Cum de-i mai rabdă pământul pe nenorociții ăștia?!
Că PSD își ia alegătorii de proști s-ar putea să nu fie o problemă chiar așa de mare, științific vorbind. Obrăznicia vine atunci când activiștii partidului de guvernământ îi cred pe toți românii la fel.
E momentul să ne decidem: mergem sau nu mergem la „curve”?
Reprezentanți ai Comisiei de la Veneția au venit să vadă ce? Ce nu știu deja paznicii independenței justiției din Uniunea Europeană și ar mai putea afla vizitându-l pe Tudorel Toader? Suntem atât de naivi să ne imaginăm că aceștia nu au aflat încă pe diferite canale diplomatice ce vor să facă oficialii români din mecanismul justiției?
Când va face și Nicolae Robu un miting împotriva abuzurilor?
N-am cont de Facebook pentru a-mi pune prietenii la vot pe vreo chestiune de interes public, cum fac Nicolae Robu și activistul civic Cristian Brâncovan. Nici n-aș avea atâția amici electronici încât lucrarea să fie una cu pretenții sociologice.
Boul și boa la referendum
Mă întrebam dacă noi, ca popor, am mai putea face de azi pe mâine o revoluție, o revoltă, o răscoală. Căci avem o problemă: ce țară e aia în care tot trebuie să faci o revoluție odată la 30 de ani? Unde s-a mai pomenit așa ceva?
Un nou moment zero. Adunați-vă, nu vă mai bateți joc de fotbalul timișorean!
În vara lui 2012, AC Recaș promova în liga a doua. Surprinsă de această performanță, speriată de cheltuielile ce vor urma în al doilea eșalon, dar și pe un fond electoral evident, Primăria Recaș este de acord să cedeze echipa unui ONG format din Universitatea Politehnică, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș.
De unde ne vine ghinionul? De la Nicolae Robu sau de la PSD?
Încep să mă simt angoasat în calitate de cetățean timișorean administrat prost sau sabotat de aproape toate instituțiile din lume. Pe bune acum, parcă mai mult ca oricând suntem în mijlocul unei bule de neputință și ne punem întrebarea dacă problema noastră e că avem un primar slab sau pentru că cineva își face un obicei din a-și bate joc de noi.
Am fost la parastasul lui Poli, ACS Poli
Cu Dinamo au început aventura în elita fotbalului românesc, cu Dinamo și-au luat adio de la propriii suporteri. ACS Poli, echipa înființată imediat după venirea la primărie a liberalului Nicolae Robu, este aproape de desființare după o istorie scurtă și cât se poate de tristă.
