Cercetătorii timişoreni de la Muzeul Naţional al Banatului au încheiat cu succes un nou an de cercetări realizate în Kârgâzstan, împreună cu o serie de colegi de la Berlin. În cel de-al doilea an a continuat cercetarea siturilor arheologice din această ţară, dorinţa arheologilor fiind să demonstreze că pe acele meleaguri au existat rute alternative la ceea ce a fost ulterior Drumul Mătăsii, care lega Asia de Europa. Populaţia din acea parte a lumii a ajuns şi în zona unde este acum România, având legături şi cu locuitorii din această parte a Europei.
Una dintre cele mai interesante expediţii arheologice româneşti, una cu totul inedită, a intrat în cel de-al doilea an. Vorbim despre prima expediție arheologică românească efectuată pe teritoriul Kârgâzstanului, iar aceasta a încheiat cu succes al doilea an de cercetări. Proiectul “Kârgâzstan – Before the silk road” (”Kârgâzstan – înainte de Drumul Mătăsii”) a debutat în 2018, la inițiativa Muzeului Național al Banatului și cu sprijinul Consiliului Județean Timiș. În cadrul expediţiei, arheologii români au colaborat cu cei de la Berlin.
Ideea cercetătorilor de la Muzeul Național al Banatului din Timișoara, echipa fiind alcătuită din Cristian Ardelean, Adriana Sărășan și Andrei Bălărie, care a fost și coordonatorul expediției, a fost aceea de a cerceta care erau rutele alternative folosite înaintea binecunoscutului Drum al Mătăsii din Evul Mediu.
Până în prezent, membrii echipei MNaB împreună cu colaboratorii Bernhard S. Heeb și Anton Gass, reprezentanți ai Muzeului de Preistorie și Protoistorie din Berlin, specialiști cu o vastă experientă în cercetările arheologice din Asia Centrală, au reușit cartografierea a 30 de situri cu structuri arheologice complexe (din 50), movile funerare cu structuri adiacente pe teritoriul Kârgâzstanului. În plus, s-au realizat investigații magnetometrice pe o suprafață de circa 30 de hectare, rezultatele obținute urmând să fie utilizate în vederea alegerii locurilor propice pentru săpăturile arheologice.
Activitatea de teren s-a desfășurată pe Platoul Suusamyr din Kârgâzstan (munții Tian Shan), între 29 iulie și 4 octombrie 2019, şi a constat în utilizarea unor tehnici specifice de achiziție și analiză a datelor spațiale precum cartografierea movilelor funerare cu ajutorul dronei și identificarea structurilor din substrat prin intermediul investigațiilor magnetometrice.
Consiliul Județean Timiș a alocat pentru expediția de anul acesta 100.000 de lei.
Dacă decurge totul com trebuie, cercetarea continuă şi va intra în cel de-al treilea an, totuşi, tinerii cercetători de la muzeul timişorean spun că vor alege ca şi mijloc de deplasare în ţara asiatică, nu cu ajutorul autoturismelor de teren, aşa cum au făcut-o prima dată, drumul fiind unul de 5.000 de kilometri.
„Echipa de cercetare a Muzeului Național al Banatului a pornit în 2018 în căutarea unui răspuns la următoarea întrebare: care sunt rutele comerciale alternative utilizate în Epoca târzie a Bronzului și la începutul Epocii Fierului în munții Tian Shan. Mai mult decât atât, în ce măsură există o punte comună între movilele funerare din Asia Centrală și movilele funerare de pe teritoriul țării noastre (în principal în Dobrogea) care au aparținut aceleiași populații scite. Movilele funerare au fost construite începând din Eneolitic și Epoca Bronzului (mileniile al IV-lea și al III-lea î. Ch.) până în Evul Mediu timpuriu, cuvântul rusesc ”kurgan” fiind folosit pentru descrierea movilelor specifice Epocii Fierului (800 – 200 î.Ch.). În jurul acestora se întâlnesc de regulă o serie de elemente adiacente precum șanțuri (rectangulare sau circulare), valuri circulare de pământ, cercuri de pietre, morminte din pietre.
[ngg src=”galleries” ids=”4736″ display=”basic_thumbnail” thumbnail_crop=”0″]Movilele funerare erau pentru populația scitică un fel de temple sau locuri de ceremonii, foarte răspândite pe teritoriul Eurasiei”, au anunţat cei de la Muzeul Banatului.
Drumul Mătăsii reprezintă o serie de rute interconectate care au trecut prin Asia de Sud, între Chang’an (astăzi Xi’an) în China de azi, spre Turcia, Siria și alte destinații ale Asiei Mici. O împletitură de drumuri de caravană, ruta principală legând bazinul Mării Mediterane cu Estul Asiei. Drumul Mătăsii a trecut şi prin Valea Regilor, unde, într-un mormânt egiptean, în care se afla o mumie datată din 1070 î. Ch., s-a descoperit mătase. În Grecia şi în Roma Antică se vorbea despre Seres (așa-zisul popor al mătăsii), un termen care-i desemna pe locuitorii regatului îndepărtat al Chinei. Conform unor istorici, primul contact al romanilor cu mătasea a fost cel al legiunilor conduse de guvernatorul Siriei, Crassus, în bătălia de la Carrhae, lângă Eufrat. Atunci, se spune, legiunile au fost atât de şocate de strălucirea steagurilor parţilor (n.r. – persanilor) încât au luat-o la fugă. În secolul al III-lea î.Ch., ţesăturile chinezeşti din mătase au început să fie exportate în întreaga Asie, peste mare în Japonia şi chiar să ajungă în Occident. Aceste itinerarii au fost cunoscute mai târziu ca Drumurile Mătăsii.
Comentarii prin facebook