UDMR Timiş a reuşit să includă în strategia naţională a formaţiunii politice o prevedere, care în ciuda faptului că a fost privită cu răceală atât de restul filialelor, dar şi de alte naţionalităţi, oferă un sprijin real celor care vor să înveţe limba maghiară. Vorbim despre schimbarea modului de învăţare a limbii, care să se adreseze nu doar etnicilor maghiari, ci tutoror care sunt interesaţi, iar manualele să nu fie standard, „academice”, ci care să ofere un bagaj de aproximativ 150 de cuvinte care să ajute la realizarea unei conversaţii decente.
Ideea nu a fost îmbrăţişată neapărat de reprezentanţii minorităţii din alte zone, care consideră că limba este „stricată” pentru că nu se promovează ceea ce ar fi limba maghiară „academică”.
„Noi nu vrem un Hoch Ungarn, ca să parafrazez situaţia cu limba germană. Noi ne dorim învăţarea limbii maghiare şi pentru cei ce nu sunt nativi. Vrem ca limbile regionale să primească respectul şi sensul dorit”, spune Zoltan Marossy.
Conform acestuia, multilingvismul şi multiculturalitatea sunt altcumva privite în Banat.
„Ce e în Transilvania, în Banat mă doare. Acolo te naşti maghiar, maghiar mori, român, român mori. Aici multilingvismul, credinţa creştină, cu toate variantele, au făcut ca şi astăzi să fim cea mai dezvoltată regiune. Dinamica Banatului e peste capitală, care prin centralizare vrea să domine tot ce se întâmplă. Trebuie să asigurăm ca să poată să trăiască. Nu suntem nebuni să cerem ca învăţarea să fie obligatorie, dar şansa de a învăţa limbile regionale ar trebui asigurate prin legislaţia permisivă şi renunţarea la unificarea lingvistică”; a mai spus Marossy.
Predarea se va face la nivelul A1, adică cel de bază, urmând ca materia să fie una facultativă sau opţională, predată de la clasa zero la clasa a 12-a. Din păcate, deşi a avut contacte cu mai mulţi specialişti de prim rang, lingvişti de limbă maghiară, pentru întocmirea unui manual care să predea limba la acest nivel de bază, Marossy a spus că a fost refuzat de aceştia, pentru că ar „strica” limba literară.
Intenţia nu se referă doar la limba maghiară. Iniţiativa ar putea fi adoptată şi pentru alte limbi, cum e sârba, slovaca sau… ucraineana, în zona în care acestea sunt folosite.
Utilitatea unei asemenea dorinţe se poate vedea poate şi când mergem la un ştrand sau la medic în Ungaria, unde am putea discuta la nivel decent cu cei care ne servesc.
Comentarii prin facebook