Duminică, 16 ianuarie, în jur de 700 de membri şi simpatizanţi PNL au pus oficial bazele unei noi construcţii politice, oficial de tip ONG, denumită Platforma Liberal Conservatoare. În conducerea acesteia se află mai mulţi liberali cu state vechi sau foarte vechi în partid, însă liderul de facto este tânărul consilier local Raul Ambruş. Respectiv cel care în vara anului trecut, câştiga „pe teren” preşedinţia PNL Timişoara, în pofida unei disperate opoziţii a conducerii judeţene, dar avea s-o piardă ulterior la „masa verde”. Şi a pierdut-o pe un trend naţional în care în perioada războiului Florin Cîţu – Ludovic Orba, oricine nu era în tabăra premierului avea mari probleme, incluzând aici ameninţări, şantaje ori chiar pierderea locului de muncă, în cazul în care acesta era la stat. Ori Ambruş nu era în tabăra premierului.
Anunţându-se drept o alternativă la actuala conducere a PNL Timiş, PLC aduce foarte mult cu o o mai veche mişcare politică de tip ONG, cea care l-a propulsat de altfel pe actualul preşedinte PNL al CJ Timiş, Alin Nica. Şi mă refer la GRAL, acronim de la Grupul de Reformă şi Acţiune Liberală într-o primă fază, ulterior Grupul de Reformă în Administraţia Locală. GRAL-ul a fost constituit de mai mulţi primari PNL, la puţin timp după ce Alin Nica pierdea, în vara lui 2017, alegerile pentru preşedinţia PNL Timiş în faţa lui Nicolae Robu. Printre fondatori, chiar actualul tandem de la conducerea PNL Timiş, Alin Nica – preşedinte; Dănuţ Groza – secretar general. (Sau chiar trio, dacă îl adăugăm pe Bogdan Ghelbere, fost secretar general la GRAL, actual secretar general adjunct la PNL Timiş.) De la înfiinţare, GRAL-ul a dus un război continuu cu preşedintele de la acea vreme al PNL Timiş, Nicolae Robu, care exercita – trebuie spus – o conducere autocrată, ca să nu spun dictatorială, în care contau doar propriile păreri.
La un moment dat s-a pus problema ca GRAL să se transforme chiar într-o platformă politică pe ale cărei liste membrii ei să candideze la alegeri. În aces sens s-au deschis porţile şi pentru primari din alte partide, schimbându-se atunci şi titulatura din „Acţiune Liberală” în „Administraţia Locală”. Astfel, la o întâlnire cu Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci preşedinte ALDE, delegaţia GRAL era formată din 15 primari PNL; 5 – PSD; unul – ALDE. Am amintit acest lucru pentru a marca „ataşamentul” actualilor lideri PNL Timiş faţă de partid. Într-un final, securea războiului între Robu şi GRAL a fost îngropată, iar Alin Nica a fost desemnat candidat PNL la preşedinţia CJ Timiş, poziţie pe care a câştigat-o. Cum ar fi câştigat-o probabil orice liberal, având în vedere forţa PNL de la acel moment, atât la nivel naţional, cât şi local.
Revenind la Platforma Liberal Conservatoare, spre deosebire de GRAL, care avea aderenţă în urbanul mic şi rural, aceasta are o priză foarte mare la nivelul liberalilor din Timişoara. Ba chiar se poate spune că PNL în Timişoara a ajuns pe mâinile foştilor PDL-işti, în condiţiile în care mai toţi vechii liberali au îmbrăţişat platforma. Sigur, cu excepţia celor care au primit sinecuri prin instituţii publice, iar acum nu vor să le piardă. Lucru care în perspectiva alegerilor locale de peste doi ani poate fi extrem de periculos pentru liberali. Şi nu pentru faptul că n-ar mai avea nicio şansă la Primăria Timişoara, dar cu un scor foarte mic pe municipiu, inclusiv şansele lui Nica de a-şi prelungi şederea la Palatul Administrativ scad precum apa dintr-o baltă într-o vară secetoasă. Aici mai trebuie spus şi că Nicolae Robu, în mod cert cel mai bine amplasat liberal într-o cursă pentru Primăria Timişoara, se află la cuţite cu Nica.
Prin urmare, situaţia lui Alin Nica în fruntea PNL Timiş e mai mult decât complicată pe termen mijlociu şi lung. Sigur, el îşi va păstra atât funcţia politică, cât şi cea administrativă până la alegerile locale din 2024. Dar după aceea? Va avea puterea să facă şi el ce a făcut Robu înainte de alegerile din 2020? Dar Ambruş va accepta? Sunt multe necunoscute şi o fluiditate a lucrurilor, mai ales la nivel naţional, în funcţie de care să poţi da răspunsuri la aceste întrebări. Dar un lucru e cert, PNL Timişoara e o organizaţie tot mai fragilizată după apariţia platformei. Şi încă un lucru. Raul Ambruş a fost dat afară din PNL, iar acum i se impută faptul că ar fi „trădător”, fiindcă nu votează în CL Timişoara cum vrea partidul. Ca şi alte lucruri, şi „trădarea” depinde din ce parte o priveşti. Dintr-o altă perspectivă nu poţi să nu observi că PNL şi USR au la nivelul CLT un protocol de colaborare, pe care doar Ambruş îl respectă, în timp ce consilierii liberali joacă în echipă cu PSD şi cu ce a mai rămas din partidul lui Victor Ponta.
Comentarii prin facebook