Aproape 28% dintre români indică faptul că principala problemă a țării este corupția, în timp ce 48,2% consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor. Acestea sunt principalele concluzii ale BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026.
Principala problemă a României
Întrebați care este în opinia lor principala problemă a țării, 27,8% dintre respondenți menționează corupția, 14,9% – lipsa locurilor de muncă bine plătite, 13,4% – instabilitatea politică, 10,7% – inflația și costul vieții. 8,1% dintre cei chestionați indică deficitul bugetar și datoria publică, 6,6% starea sistemului de educație, 5% starea sistemului de sănătate, 4,4% războiul și contextul internațional, 2,6% altceva. 2,4% nu știu sau nu răspund.
Votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare menționează corupția drept principală problemă a țării într-o proporție mai ridicată decât media. Indică lipsa locurilor de muncă bine plătite într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD, locuitorii din urbanul mic, persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani. Persoanele cu studii superioare consideră că instabilitatea politică este principală problemă a țării într-o proporție mai ridicată decât media.
Măsuri pentru următoarea jumătate de an
48,2% dintre cei intervievați consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, 33,7% reducerea taxelor, 26,1% atragerea fondurilor europene, 25,8% reducerea cheltuielilor statului, 22,7% combaterea evaziunii fiscale, 16,4% stabilitatea politică și acordul între partide, 15% reforma administrației publice, 14,2% creșterea investițiilor publice, iar 9,1% organizarea de alegeri anticipate. 3,5% menționează altă prioritate, iar 2,1% nu știu sau nu răspund.
Menționează creșterea salariilor și pensiilor drept măsură prioritară într-un procent mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural. Votanții AUR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din urbanul mic indică reducerea taxelor într-o proporție mai ridicată decât media. Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare și angajații din sectorul public precizează cel mai mult atragerea fondurilor europene ca măsură prioritară pentru următoarea jumătate de an. Sunt de părere că reducerea cheltuielilor statului ar trebui să fie o măsură prioritară în următoarele 6 luni într-un procent mai mare ca majoritatea: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare ca restul populației combaterea evaziunii fiscale drept măsură prioritară.
„Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curățenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor ”Românii” socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale.”, a comentat sondajul Remus Ștefureac, director INSCOP Research:
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Comentarii prin facebook