Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.
Sondajul INSCOP a cercetat percepția românilor cu privire la războiul din Ucraina, opinii despre Rusia, UE și NATO și resursele de gaz de la Marea Neagră.
Vinovatul pentru războiul din Ucraina. Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, 71,2% dintre români menționează Rusia. Urmează SUA (10,4%), Ucraina (4,5%), NATO (3,9%) și UE (1,7%). Nu știu sau nu răspund 8,3%.
Cine ar câștiga războiul din Ucraina. Întrebați cine cred că va câștiga războiul din țara vecină, 50,3% dintre respondenți apreciază că Ucraina, 26,1% Rusia, iar 23,5% nu știu sau nu răspund.
Liderii ruși și crimele de război. 87,3% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Liderii ruși ar trebui să fie condamnați pentru crimele de război din Ucraina”, 7,7% își exprimă dezacordul și 4,9% nu știu sau nu răspund.
Utilizarea de către Rusia a armelor nucleare. 21,9% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina pentru a câștiga războiul”, timp ce 73,5% nu cred că Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina. 4,5% nu știu sau nu răspund.
Ipoteza ocupării Republicii Moldova: 22,7% dintre români cred că Rusia va ocupa Republica Moldova, în timp ce mai mult de două treimi (68,7%) nu sunt de acord cu acest lucru. 0,3% nu știu sau nu răspund.
Trimiterea de trupe NATO în România. 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia (în creștere față de februarie 2022, când 59,2% dintre români împărtășeau această părere). 31,7% au o părere proastă, deoarece sunt de părere că trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia (în scădere față de 35,4% în februarie 2022). 3,4% nu știu sau nu răspund (față de 5,4% în februarie 2022).
Atitudinea României în cadrul NATO. Întrebați ce cred că ar trebui să facă România dacă un stat NATO ar fi atacat, 51,2% dintre români sunt de părere că România trebuie își îndeplinească obligațiile de stat de membru NATO si sa ajute militar aliatul atacat (similar cu situația din februarie 2022 când 51,1% împărtășeau această opinie), 28% sunt de părere că România nu trebuie să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană (față de 27,7% în februarie 2022), iar 15,9% sunt de părere că trebuie să rămână neutră (față de 12,2% în februarie 2022). 3% cred că ar trebui să iasă din NATO (față de 6,2% în februarie 2022), în timp ce 1,9% nu știu sau nu răspund (față de 2,8% în februarie 2022).
Ipoteza ieșirii României din Uniunea Europeană. Cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană doar 14,6% dintre respondenți (în scădere semnificativă față de februarie 2022 când 22,4% erau de această părere), în timp ce 83% se opun unui Ro-Exit (în creștere puternică față față de februarie 2022 când 74,7% aveau această opinie) și 2,4% nu știu sau nu răspund.
Ipoteza ieșirii României din NATO. Doar 11,9% dintre respondenți (față de 15,7% în februarie 2022) cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 86% cred că România trebuie să rămână în NATO (față de 81,2% în februarie 2022). 3,2% nu știu sau nu răspund.
Achizițiile de armament din SUA. 50,5% dintre români consideră că achizițiile de armament avansat din SUA ajută la întărirea Armatei României. Procentul este în ușoară creștere față de februarie 2022 când 48,5% dintre români susțineau acest punct de vedere. Achizițiile de armament avansat din SUA ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament în opinia a 41,5% dintre respondenți (45% susțineau acest punct de vedere în februarie 2022), 8,1% nu știu sau nu răspund (6,5% în februarie 2022).
Percepții asupra armatei ruse. Reputația armatei ruse pare să fi fost serios afectată de războiul din Ucraina. În mai 2022, doar 32% dintre români mai consideră că ”Dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la București.” Comparativ, în februarie 2022, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, procentul celor care erau de acord cu această afirmație era aproape dublu (61,2%). Două treimi dintre români (65,7%) nu cred că dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la București (36% erau în dezacord cu această afirmație în februarie 2022). 2,3% reprezintă procentul non-răspunsurilor (2,85% în februarie 2022).
Rusia apără valorile tradiționale. Și procentul celor care consideră că ”Rusia apără valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale” s-a redus drastic. Doar 24,7% dintre români mai cred acest lucru în mai 2022 față 41,4% în februarie 2022. Astăzi, două treimi dintre români (67,5%) nu mai cred că Rusia apără valorile tradiționale în fața decadenței morale a Occidentului (50.6% în februarie 2022). 7,9% reprezintă procentul non-răspunsurilor (7,95 în februarie 2022).
Gazul de la Marea Neagră și independența energetică a României. Procentul românilor care cred că prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia a crescut spectaculos, ajungând la 66,9% (față de 53,2% în februarie 2022). 26,7% cred că gazul din Marea Neagră, dacă este extras, mai degrabă va fi vândut in Occident, nu va rămâne în România. Nu știu sau nu răspund 6,4% dintre respondenți.
Prezentarea grafică a sondajului din mai 2022 poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/06/02.06.22-Raport-Inscop-prezentare-publica.pdf
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Asociației New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 16-21 mai 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
Comentarii prin facebook