Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, s susţinut, sîmbătă, la Sighetul Marmaţiei, probabil primul său discurs de lider politic. El a vorbit despre un “nou proiect de ţară” care ar trebui să fie o “scurtătură spre viitor”, dar şi despre “reinventarea liberalismului”.
Nicolae Ciucă a afirmat că în faţa PNL există trei mari provocări. El a vorbit, în primul rând, despre o redefinire a liberalimului, care să fie adpaptat la condiţiile de astăzi. De asemenea, Ciucă a spus că trebuie reluată dezbaterea în jurul proiectului de țară, iar PNL să fie catalizatorul unui asemenea demers. Totodată el a avut şi câteva atacuri la adresa partenerilor din PSD.
Spicuiri din discursul lui Ciucă:
“În prezent, Partidul Național Liberal are de înfruntat trei mari provocări:
Prima provocare ține de gestionarea crizei și schimbările unui mediu internațional marcat de incertitudine. PNL a înțeles să-și asume în acest context internațional complicat un comportament care să fie responsabil, în interesul românilor și al României (…)
A doua mare provocare ține de felul în care vedem noi viitorul și soluțiile pentru acest viitor. PNL are datoria să definească pe termen mediu și lung modul în care trebuie să arate România, care sunt restanțele economice, politice și instituționale la 30 de ani de la Revoluție, respectiv ce obiective ne propunem pentru a le depăși. Această abordare are și o componentă ideologică. Trebuie să redefinim un liberalism adaptat acestor provocări, care să fie capabil să producă un proiect și o viziune asupra viitorului României.
Poate că este momentul să reluăm ideea unei dezbateri naționale în jurul proiectului de țară, iar Partidul Național Liberal să fie catalizatorul unei asemenea dezbateri, care să definească și să ierarhizeze problemele cu care se confruntă România și să încerce să găsească răspunsuri.
În opinia mea, România are nevoie mai mult decât de modernizare. Are nevoie să ardă anumite etape.
Noi vorbim despre extinderea rețelei de gaz, în timp ce lumea merge deja în altă direcție, imaginând noi resurse de energie. Facem evaluările elevilor prin scrierea cu pixul, în timp ce sistemele de educație din alte țări au trecut deja de mult la platforme virtuale.
Așadar, în definirea proiectului pentru viitor, trebuie să răspundem onest la două întrebări. Prima – Care e distanța dintre noi și statele avansate? Cea de-a doua – Ce soluție alegem pentru a elimina această distanță? Am văzut anumite studii care spun că România se află cu 40 de ani, respectiv cu două generații în urma nucleului dezvoltat al Uniunii Europene, și cu 20 de ani în urma mediei europene. Deși din anii 2000 încoace România a recuperat puternic din punct de vedere economic întârzierea față de restul Europei, pierdem încetul cu încetul pasul în privința educației și urbanizării. Cu alte cuvinte, noi suntem acum acolo unde erau vest-europenii la sfârșitul anilor “90. Dacă nu generăm o ruptură de ritm, o altă perspectivă, o altă abordare, recuperarea decalajului de dezvoltare va deveni cu adevărat problematică.
Acesta este, cred, punctul de plecare în dezbaterea națională pe care trebuie să o generăm. Eu cred că proiectul nostru de țară sau cum vom vrea să-l numim trebuie să fie o scurtătură spre viitor, un accelerator al dezvoltării României (…)
Și ideologia noastră trebuie să se adapteze acestor provocări și obiectivelor de țară. Cu alte cuvinte trebuie să reinventăm liberalismul pentru această etapă de evoluție istorică. Și aici avem un mare avantaj, deoarece liberalismul s-a dovedit a fi cel mai permeabil la adaptare, chiar dacă fundamentul valoric care ne definește ideologic și care ține de individ, libertate, democrație a rămas unul constant. Mai mult, pe măsură ce lumea se polarizează, este tot mai evident că lumea prosperă, respectiv statele avansate se fundamentează pe aceste valori. Ceea ce se schimbă, iar PNL trebuie să preia și să-și asume această schimbare, sunt metodele și politicile de natură liberală. Acestea trebuie să fie mereu readaptate la contextul prin care trecem.
Liberalismul economic al secolelor 19 și 20 nu mai poate oferi soluții adecvate pentru actualul context. De exemplu, statul minimal nu mai poate fi o soluție de actualitate pentru conjunctura actuală. Pe de altă parte, nici intervenționismul sau supra-reglementarea cerută de stânga politică nu poate să fie o soluție la adaptare.
Este necesar, așadar, să venim cu soluții și răspunsuri liberale la actuala conjunctură politică și economică internațională. Avem obligația și chiar misiunea să insistăm pe acest set de soluții ale liberalismului în contextul în care dihotomia stânga-dreapta a rămas specifică secolului trecut, iar pe agendă au apărut noi teme de dezbatere politică, cum ar fi cele legate de valori – valori conservatoare vs. valori liberale, democrație vs. suveranism sau de raportul dintre suveranitate și integrare.
Nu trebuie să ne fie frică de dezbaterea doctrinară. Până la urmă, doctrinele politice se validează în raport cu realitățile.Dacă analizam și ceea ce oferă astăzi stânga politică, inclusiv PSD, putem că vedea ca au rămas, practic in aceiași abordare învechită, care se definește prin diverse tipuri de ajutoare oferite unor categorii sociale. Este nevoie de modernizare a doctrinelor politice și adaptare la realitățile curente si evoluția viitoare a societății.
Înțelegem de aici că nici liberalismul nu poate abandona categoriile defavorizate și vedeți că PNL susține diverse inițiative în acest sens. Pe de altă parte, PNL mizează pe politicile de dezvoltare, care să crească veniturile cetățenilor și, implicit, ale bugetului public, care să poată susține măsurile sociale (…)
Intenționez ca la viitorul Consiliu Național să propun partidului constituirea unui grup de lucru care să fundamenteze un nou program politic, care să încerce să dea răspunsuri întrebărilor pe care le-am formulat anterior (…)
A treia provocare despre care făceam referire la începutul intervenției mele ne privește, așa cum menșiona și domnul Secretar General, pe noi înșine. Ca să schimbăm societatea trebuie să ne schimbăm pe noi, ca partid și ca mod de funcționare. Avem nevoie de acest proces de reflecție și de introspecție pentru a vedea dacă putem oferi un model de practici politice sau, dimpotrivă, oferim contra-modele de conduită.
Voi cei din sală sunteți oameni tineri. Și ar trebui să vă puneți această întrebare – ce așteptări aveți voi de la politică și ce așteaptă societatea de la voi? Trebuie să înțelegem că tentația populismului va exista mereu, dar publicul devine sub impactul noilor tehnologii mai critic, mai nerăbdător, mai radical. Iar asta impune de la noi, ca politicieni și ca partid, o serie de rigori, de pregătire și de conduită.
Tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, a scos în evidență și o anumită criză a leadership-ului și a elitelor politice. Nu doar în România, ci și in alte țări. Reconstrucția elitei politice liberale românești este o misiune pe care trebuie să ne-o asumăm ca partid, mi-o asum ca lider de partid. De aceea îmi doresc să particip la cât mai multe acțiuni ale TNL. De aceea îmi doresc ca acțiunile voastre să aibă consistență și, pe cât posibil, stil politic. Voi trebuie să fiți o elită nu în sens administrativ, ci mai ales în sens valoric, de competență și conduită (…)
Așadar, competiția cu PSD nu se dă cu intensitatea decibelilor, se dă prin practica noastră de guvernare se dă prin echilibru, se dă prin acțiunile noastre concrete.
Prin prezența noastră la guvernare, prin acțiunile pe care le susținem, noi ne adresăm societății românești în ansamblu, iar militanții noștri mai radicali trebuie să înțeleagă această opțiune, mai ales în contextul dificil prin care trecem.
În încheiere, doresc să fac un apel simplu, un apel de a privi cu optimism, optimismul acela moderat, așezat, echilibrat spre viitor și să avem avem încrederă că ”Prin noi înșine” este mai valabil ca oricând!”.
Comentarii prin facebook