Tineri soliști de operă au prilejul prețios de a fi auziți, remarcați și premiați de personalități ale scenei lirice românești și europene, în cadrul Concursului Internațional de Canto Tiberiu Brediceanu, Lugoj. Cea ce-a IV-a ediție a evenimentului se desfășoară în perioada 7-13 noiembrie 2022, online.
Competiția se adresează întregii tipologii vocale feminine și bărbătești și este deschisă concurenților cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, anunță mezzosoprana Aura Twarowska, director artistic al evenimentului. Concurenții vor avea de interpretat un cântec din creația lui Tiberiu Brediceanu și o arie de operă din repertoriul universal.
Comisia de jurizare va fi prezidată de dirijorul Gerrit Priessnitz, profesor al Universității de Muzică și Arte Viena, Kappelmeister și seful compartimentului soliști la Volksoper Viena, și îi va avea în componență pe dr. Aura Twarowska, tenorul Lucian Indricău, solist al Operei Național București, muzicologul prof. univ.dr. Lucian – Emil Roșca de la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest. Președintele comisiei de organizare este prof. dr. Constantin Tufan Stan.
Premierea și Gala finală a concursului vor fi transmise online, pe pagina de Facebook a concursului, duminică, 13 noiembrie 2022, de la ora 18:00. Concursul Internațional de Canto Tiberiu Brediceanu este un eveniment organizat de Asociația pentru Cultură Bănățeană și finanțat din bugetul local al Primăriei Municipiului Lugoj.
Contemporan cu realităţile sociale şi politice ale românilor bănăţeni şi transilvăneni, Tiberiu Brediceanu (1877-1968) şi-a sublimat fireştile sensibilităţi naţionale în pagini muzicale inspirate din ancestralul melos ţărănesc. Prolificitatea sa s-a împlinit într-un amplu şi generos registru teoretic (articole, studii, eseuri, cronici, comunicări ştiinţifice), dar mai ales componistic, prin cântece, doine şi balade (reunite, în 1927, în cele zece caiete cuprinzând Doine, cântece şi balade româneşti pe teme popolare, pentru voce şi pian), creaţii instrumentale (jocuri, valsuri, opusuri camerale), care au avut darul să cultive spiritualitatea românească în momente de restrişte şi să însufleţească manifestările de afirmare identitară, prefigurând statuarea unor genuri muzicale, în special miniaturi, aflate încă într-un proces de cristalizare în muzica românească: liedul, creația corală, suita instrumentală şi muzica de teatru.
Comentarii prin facebook