Umiliţi pe unde sunt prinşi în relaţia lor cu PSD-iştii, PNL-iştii au început gâlceava între ei. Precum membrii unei galerii la fotbal, care atunci când nu găsesc fani ai echipei adverse se bat între ei. Din capul locului, în urma schimbului de replici contondente între prim-vicepreşedintele Rareş Bogdan şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, aş înclina să spun că… ambii au dreptate. Mai mult sau mai puţin.
Rareş Bogdan are dreptate când spune că Aurescu e un ministru slab. Aurescu e un bun conţopist, bun jurist sau cum doriţi să-l definiţi, dar cu o anvegură diplomatică şi politică nu mai sus de genunchiul broaştei. Pe de altă parte, nu poţi să-l bănui că n-ar fi un pro-european. În schimb, Rareş Bogdan nu are dreptate când spune că nu (şi) PNL l-a pus în funcţie, menţionând misterios că de acest lucru s-a ocupat… „Statul”. Statul paralel, Oculta, Soros? N-a fost prea clar. Acelaşi Rareş Bogdan îl acuză pe Aurescu de eşecul Shengen. Da, ministrul de Externe poartă o parte din vină aici. Dar înaintea eşecului, demagogul lider PNL, iar nu Aurescu, urla că a rezolvat problema, ridicând la cote de Everest aşteptările românilor, de unde şi căderea în abis a fost extrem de dureroasă. Iar din Consiliul JAI, acolo unde s-a luat decizia, face parte „Doctor” Bode, iar nu Aurescu.
Pe de altă parte, ministrul are o extrem de mare dreptate când spune că Rareş Bogdan este o goarnă putinistă. Şi nu de acum, ci de vreo doi ani, prin poziţiile sale populiste anti-europene nefăcând altceva decât să sufle vânt din pupa în pânzele croite la Kremlin. Rareş Bogdan este un demagog prin definiţie. El n-are credinţe doctrinare – cu liberalismul are legături câte are Şoşoacă cu decenţa -, el se urcă pe orice val populist îi trece prin faţă. Dacă valul e pro-european, se urcă pe el. Dacă e anti-european, cum e în ultima perioadă, e bun şi ală. Eurodeputatul vrea să pară un om al poporului, dar e din ăla mai pe icre negre, mai pe Dubai. „Ultimul lucru care poţi să spui despre Rareşl Bogdan este că ar fi putinist”, au sărit să-l apere unii colegi. OK, nu vrea eticheta de „putinist”, atunci să şi-o asume pe cea de „idiot util”. Tertium non datur.
Altceva este însă interesant în această dispută, care deja începe să se lase cu tranşee adânci în PNL. Atât „conţopistul”, cât şi „idiotul util” (uite că, nu-l fac putinist, dacă spun colegii lui că nu e aşa!) sunt creaţiile aceluiaşi autor, pe nume Klaus Iohannis. Ori se pune acum problema care dintre cei doi au primit girul preşedintelui. Dacă aş fi pe conspiraţii, aş spune că amândoi, într-un moment de genul aruncatul paltonului pe capotă, Iohannis pornind războiul ca să pună în umbră scandalul luxoasei deplasări în Japonia. Dar nu e aşa. Probabil doar unul să-l fi primit. Să fie Rareş Bogdan, prin a cărui mână să fie pedepsit Aurescu, pentru aceeaşi comentată vizită? Puţin probabil şi asta.
Aş merge pe faptul că Rareş Bogdan, în atacul lui, nu l-a avut în spate pe preşedinte, ci a fost un act asumat sau susţinut de alţii din partid. Le-aş spune „AUR-iştii” din PNL (ca să nu le zic AUR-olaci). Rareş Bogdan are o vocaţie de Iago. (Prima dată am vrut să scriu Brutus, dar ucigaşul lui Cezar era un democrat şi lupta pentru o democraţie subminată de autocratul Cezar.) Şi aşa cum i-a „lucrat” pe Ludovic Orban, Florin Cîţu, poate acum da atacul şi la preşedintele care intră tot mai mult în irelevanţa finalului de mandat.
Dacă ne uităm la cei care îi iau apărarea lui Rareş Bogdan vedem aripa ultraconservatoare din partid, religioasă (inclusiv neoprotestantă), cei cu „familia tradiţională”. Respectiv cei pentru care liberalismnul înseamnă cel mult oportunism. O aripă care joacă acum cartea suveranistă, preluând la greu din retorica AUR. Culmea, sunt cei care îl criticau pe cancelarul austriac Karl Nehammer că ne-a blocat Shemgen-ul pe motiv că a preluat demagogia naţionaliştilor din Austria. Exact ce fac ei acum! Sunt cei supăraţi pe Aurescu că nu i-a urcat pe PNL-işti (refuz tot timpul să scriu liberali fiindcă nu e nicio legătură între liberali şi PNL-işti) în căruţa demagogigă numită Bâstroe a lui Sorin Grindeanu şi a PSD.
Apropo de Bâstroe, am înţeles că mulţi dintre „românii verzi” care au sărit din baie când a început scandalul habar n-aveau că acest canal e în Ucraina, iar nu în România. Mă gândesc, ca într-o oglindă, dacă Bâstroe era în România şi începeam nişte lucrări pe el, iar Ucraina vocifera, eventual şi Europa, cum mai urlau aceeaşi „patrioţi” că alţii se bagă în treburile noastre interne, vorba „tătucului” lor dintodeauna, Nicolae Ceauşescu.
Aşadar, cel mai probabil, Rareş Bogdan a deschis lupta pentru viitoarea conducere a PNL, Nicolae Ciucă urmând să plece din fruntea partidului (pe model Orban şi Cîţu) atunci când va pierde funcţia de premier. O luptă între „AUR”-işti şi cei care mai poartă ultimele picături de liberalism. Cine va câştiga e greu de spus. Mai uşor de constatat este că această „pată” AUR-istă ci iz putinist pare să se extindă tot mai mult nu doar în societate, televiziunile infractorilor, dar şi în partide. Doar USR pare să-i reziste până acum. Unii vor spune şi UDMR. Dar să nu uităm că liderul informal al UDMR este Viktor Orban, cel depre care George Simion a spus, şi nu o dată, că este gurul său politic. Altfel, politologii spun – iar practica le-a cam dat dreptate – că atunci când preiei retorica unui partid extremist, nu înseamnă că le iei automat şi voturile.
P.S. Interesant, în Timiş, înainte de-a se crea curentul „suveranist” din PNL, era Nicolae Robu purtător al mesajului AUR-ist. Numai că şi adversarul său, Alin Nica, pare că sare în aceeaşi barcă.
Comentarii prin facebook