În goana de-a vorbi şi a se auzi, politicienii români ajung uneori la fracturi grave de logică, exprimate în aceeaşi intervenţie. Un astfel de exemplu este al liderului Grupului de consilieri locali PNL, Adrian Lulciuc. Care, speriat că STPT ar putea renunţa la serviciul de biciclete, a atenţionat că timişorenii care n-au bani pontru vehiculul cu două roţi vor recurge la… maşinile personale.
“Dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci”, este o celebră zicere a reginei Maria Antoaneta (demontată însă de istorici), reacţie la populaţia săracă a Parisului care cerea pâine. Aproximativ aceeaşi logică de gândire am regăsit-o şi la Adrian Lulciuc, liderul PNL-.iştilor din CL Timişoara. Dorind să-l combată pe directorul STPT, Constantic Cocheci, care a vorbit de ineficacitatea serviciului public de închiriere a bicicletelor, Lulciuc a comis o fractură logică de o mare frumuseţe
„Dacă noi considerăm că este necesar în Timișoara, pentru că avem trafic, avem grad mare de poluare, pentru că vrem să încurajam mersul pe bicicletă, pentru că nu toată lumea își permite o bicicletă, noi vrem să încurajam ca acest serviciu să fie folosit de timișoreni. (…)Altfel, unde ajungem? Ajungem ca oamenii care erau învățați să meargă cu bicicleta să se mute în mașină? Să facem din nou trafic în oraș?”, a afirmat Lulciuc.
Sintezând declaraţia lui, ce se înţelege de aici? Că mulţi timişoreni, fiind săraci să-şi cumpere o bicicletă, probabil neavând bani nici pentru transportul în comun, vor fi nevoiţi să apeleze la… maşinile personale.
Comentarii prin facebook