Un individ ajuns ministru al Agriculturii şi a cărui certă legătură cu domeniul este mutra, un melanj între om şi suină, a vorbit zilele trecute de “preşedintele nostru, domnul Nicoale Ceauşescu”. Sigur că e total incorect să te legi de fizionomia unui om, dar la acest ipochimen, pe numele său Florin Barbu, mecla este o copie fidelă a inteligenţei, iar asta ar fi o justificare pentru derapajul asumat. „Nu vreau să exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României.” a grohăit individul. Şi fiindcă a crezut că poate nu a fost înţeles pe deplin a întărit: “Da, domnul… președintele nostru a spus foarte clar, e aurul verde al României. Nu cred că a spus acest lucru dacă nu era adevărat. Și eu consider că e adevărat și sunt de acord cu el.”
Marea problemă nu ar fi strict faptul că un ministru în Guvernul României anului de graţie 2024 este nostalgic după “președintele nostru”. El nu-i vinovat, atâta îi poate capul, cum s-ar spune în popor. Deşi vă puteţi închipui ca un ministru german să vorbeasă despre “Hitler, führerul nostru”? Sau dacă tot a scos porumbelul să mai stea cinci minute în funcţie? La noi a fost puţin scandal mediatic, câţiva politicieni din opoziţie au cerut demisia individului, iar în rest… mucles. Înghiţind din nou pe stomacul gol un camion de broaşte râioase, PNL-iştii n-au mişcat în front. Au rămas colegi de guvern alături de unul al cărui preşedinte a rămas Ceauşescu. Iar PSD nu poate spune nimic fiindcă individul în cauză e argatul baronului Paul Stănescu.
Şi da, acest individ cu IQ-ul foarte fragil nu e pe cont propriu. Nu prea există ca persoană. El este doar una din fantoşele lui Paul Stănescu, secretar general al PSD şi proprietar al Regiunii Oltenia. Un individ în faţa căruia tremură un întreg PSD şi un întreg guvern. Dincolo de regiunea pe care o controlează şi unde are jurisdicţie deplină, Stănescu are şi o halcă din guvern, cea privind agricultura, domeniu care îl interesează în mod direct pentu afacerile sale. Aici el îşi pune miniştrii de resort, după criteriile sale, inclusiv “la mişto”, principalul fiind însă slugărnicia. Când credeai că nu există un individ mai prost decât Petre Daea, Paul Stănescu ne-a convins că ne înşelăm, scoţându-l din joben pe acest Florin Barbu.
Şi aici cred că e marea problemă, trasarea României pe zone de influenţă, precum în organizaţiile mafiote. Premierul Ciolacu îşi arată faţa sa de mare patriot atunci când locuitorii din secuime cer autonomia ţinutului în care locuiesc. (Nu discut aici despre cât de legitimă este această doleanţă). Dar, în schimb, nu are nicio problemă atunci cînd Stănescu a rupt o importantă halcă din România, s-a făcut stăpân pe ea şi are acolo impunitate deplină din partea statului român. Nu vorbesc de nivelul de trai din această regiune, ci de sistemul relaţional de tip medieval. Nu ştiu dacă Stănescu nu pretinde aici şi jus primae noctis (dreptul la prima noapte). Urlăm că secuii vor autonomie, dar Stănescu a şi produs-o.
Mai mult, fostului tractorist nu-i ajunge doar Oltenia, dar mai vrea şi din alte părţi, aşa cum s-a întâmplat cu stuful din Deltă sau încercările de-a o impune pe Gabriela Firea Pandele la Primăria Capitalei. La stuful din Delta Dunării, chiar Barbu a transformat din pix mlaştina în păşune, pentru ca stăpânul său să ia 5 milioane de euro, banii comunitari. Fiind vorba de Stănescu, autorităţile române, inclusiv Justiţia, n-au intervenit, dar noroc că a intrat pe fir Parchetul European, pe care baronul PSD nu a ajuns să-l controleze.
Toate acestea, într-o perioadă în care PSD susţine că traversează (sau chiar a terminat?) un process de rebrenduire. Acum e “noul PSD”, nu-i aşa? Vorbeşte de valori europene, de NATO, de mai ştiu eu ce, dar stă în genunchi în faţa unui baron de tip feudal. Şi acceptă ca acesta să-şi pună în guvern un caraghios precum Barbu.
În final mă întreb: dar dacă Stănescu va dori ca, după omul-suină, să pună la Ministerul Agriculturii un măgar? Din ăla adevărat. Va avea cineva curajul să se opună?
Comentarii prin facebook