Când ni s-a muiat inima de la suferința politică a președintelui Alin Nica (CJ Timiș) și am plâns puțin pe umărul domniei sale sigur nu am luat totul în calcul. Atunci am spus că timișorenii nu sunt oi. Firește că nu sunt oi, dar s-au săturat să fie și „fazani”. Generalizând, ofeream impresia că timișorenii ar fi cu toții foarte principiali, că n-ar suporta nicio clipă să li se ordone de către cineva să voteze cu pesedistul Alfred Simonis, ca oile. Mai rămânem puțin la criza politică din PNL Timiș prilejuită de decizia centrală de a impune candidați comuni în alegerile locale din Timișoara și Consiliul Județean Timiș, dar nu mult, căci timișoreanul care nu e oaie mai are de ales din multe calități și neajunsuri pentru ziua de 9 iunie, când se va prezenta la vot.
Să nu ne imaginăm cumva că toți liberalii își vor rupe cămașa de pe ei pentru a-l urma pe Alin Nica. De fapt, ar fi greșit să focalizăm pe persoană. Vorbim de un principiu și vom oberva că această furie anticentristă, antipesedistă și pentru drepturi democratice ar putea preocupa o bună parte dintre liberali, pe timișorenii cu simț civic care oricum n-ar fi votat PSD din sănătoasă obișnuință. Dar să ne așteptăm că locuitorii Timișului își vor da foc pentru Alin Nica ar fi o mare greșeală în primul rând pentru candidat și echipa sa de campanie.
Suntem tentați să punem un umăr pentru a-l ajuta pe cel dezavatajat. Empatizăm cu cel mai slab, ba chiar că ne bucurăm de competiție, de faptul că lupta asta Simonis-Nica va da sens ieșirii noastre la vot. Un vot, altfel, lipsit de patimă, miză, culoare. Să nu vorbim însă de un Harap Alb care se luptă cu Spânul. Nici măcar într-un oraș emblematic și – ne place să credem – cu mai multă cultură politică precum este Timișoara. Dar dacă scoatem din calcul cauza liberalilor fanatici și a antipesediștilor la fel de vocali, unii timișoreni sunt tentați să gândească și altfel, poate pragmatic.
Alin Nica va candida din partea blocului Dreptei (USR-FD-PMP, organizații civice locale), dar să nu uităm că în caz de succes va fi un administrator local al opoziției, iar la guvernare rămâne cum s-a stabilit: PSD-PNL. Dacă ar fi să rămânem doar la activiștii liberali, primarii sau cei cu munca de jos, de ce ar aștepta vreunul dintre aceștia un câștig de la un președinte de consiliu județean aflat în opoziție? Vă veți aminti cum Alin Nica echilibra bugetele locale pe ochi frumoși liberali, dar mecanismul acesta începe să devină un dezavantaj pentru un județ care se pregătește să fie condus de cineva care a pus cruce ideii de colaborare cu cei care azi l-au umilit.
Când a avut în spate un partid aflat la guvernare, Alin Nica a făcut cam ce se bănuiește că va face și Alfred Simonis dacă va câștiga întâia demnitate județeană. Adică va folosi arma bugetului împotriva celor care nu-s ai lui. Iar dacă nu va câștiga și Alfred Simonis rămâne cumva cu funcție mare la centru, setea sa de răzbunare poate fi mai apăsată. Atunci ce să-i anime pe primari în această luptă? Lupta dreaptă și corectă? Edilii pot spera că Alfred Simonis va fi un domn în politică și va ajuta Timișul necondiționat? De ce ar face-o, observând că tot binele din lume făcut județului – e adevărat, făcut din resurse publice – n-a avut niciun efect în plan electoral? O va face că este om bun? Dar dacă se plictisește să mai fie om bun?
Trecem la timișoreanul sau timișeanul de rând. Pentru el prea puțin va conta cum l-au pus la punct tinerii liberali pe Nicolae Robu sau cum l-a certat Viorel Coifan pe Nicolae Ciucă în vizită la Timișoara pentru a-l „executa” pe Alin Nica. Cu siguranță unii vor rămâne în schema anti-PSD, iar faptul că au pe buletinele de vot tandemul Fritz-Nica poate fi o primitoare ușă deschisă spre procesul electoral. Timișoara nu are oi, bun, dar pesedistul care votează cu candidatul PSD nu este o oaie, el votează cum îi dictează conștiința și partidul. Mai avem o altă categorie de timișoreni neîncadrată în sfera zootehnică: timișoreanul pragmatic.
Nu caut argumente pentru un vot pro-Simonis, nici să zic că Alin Nica n-ar merita să continue președinte C.J.Timiș, ci doar să reglez puțin frâna entuziaștilor. Vor fi timișoreni care se întreabă înainte să pună ștampila pe buletinul de vot când îi va fi gata stadionul cel mare, când începe și când se termină de construit un mare spital în orașul ăsta, dacă infrastrutura primește atenție de la Transporturi sau măcar dacă vom avea mai multe destinații pentru zboruri de pe aeroportul Traian Vuia.
Gândurile astea au acum legătură cu Simonis sau cu Grindeanu, întâmplător sau nu, bine sau rău, ambii de la PSD, dar ele sunt preocupări pe care timișoreanul de rând nu-și permite să le nesocotească fie și pentru Alin Nica. Un președinte Alin Nica nu foarte deranjat până acum, chiar deloc deranjat, de felul cum mergeau prost lucrurile în societate, de la racolarea primarilor la repartizarea banilor și felul cum sunt făcute sau rămân nefăcute legile în România condusă de partidul din care 20 de ani a făcut parte.
Comentarii prin facebook