Timișoara e un oraș plin de prosperitate, dar nu de cea mai bună calitate, cel puțin asta e concluzia transmisă de un raport întocmit de o asociație care se denumește pompos Institutul pentru Orașe Vizionare. ONG-ul amintit a lansat un nou indicator, intitulat City Index, care analizează evoluția urbană a celor 41 de municipii reședință de județ, în funcție de trei caracteristici, stabilite de asociația care a realizat analiza: calitatea locului, prosperitate și vibrație. La general, Timișoara e plasată pe locul cinci.
În scopul stabilirii valorii orașelor, cei de la asociație spun că au utilizat un set de 51 de indicatori specializați. Pe lista datelor care au dus la acest index se combină împreună date statistice oficiale din diverse surse cu evaluări calitative obținute de la rezidenți și turiști… prin platforme precum TripAdvisor și Google Places.
Performanța oraşelor a fost raportată la dimensiunea oraşului, astfel încât să se asigure o comparabilitate între orașe cu diferite dimensiuni.
Conform analizei realizate de asociația – institut, Cluj-Napoca, București și Sibiu conduc topul performanței urbane în România. Brașov și Timișoara completează primele cinci locuri, urmate de Iași, Oradea, Târgu Mureș, Alba Iulia și Constanța.
”Analiza CITY INDEX dezvăluie o concentrare semnificativă a orașelor performante în arcul carpatic. Din primele zece locuri, șapte sunt situate în interiorul acestei regiuni geografice, în timp ce orașele mai puțin performante sunt exclusiv în afara arcului carpatic. În plus, singurul oraș din Moldova inclus în Top 10 este Iași, subliniind variațiile regionale semnificative în ceea ce privește performanța urbană în România”, spun cei de la Asociația Institutul pentru Orașe Vizionare.
În clasament sunt folosite date care acoperă o perioadă nespecificată din doi ani, 2022 și 2023.
”Pentru a asigura o comparație echitabilă între orașe de dimensiuni diferite, scorurile fiecărui indicator au fost standardizate în funcție de mărimea orașului și a populației, conform Recensământului Populației și Locuințelor 2021. Metodologia utilizată combină date statistice oficiale din diverse surse, cum sunt Institutul Național de Statistică și ministere, cu evaluări calitative ale rezidenților și turiștilor obținute de pe platforme precum TripAdvisor și Google Places”, spun cei de la acest institut.
Conform clasamentului realizat pe scheletul acestui index, Timișoara nu e deloc în top în ceea ce privește Calitatea Locului, indicator care este una dintre cele trei componente majore ale CITY INDEX și reflectă atractivitatea orașului, modul în care infrastructura, atracțiile, mediul natural și serviciile esențiale (sănătate, învățământ) contribuie la un standard de viață ridicat.
În raport cu această componentă, topul performerilor se păstrează, municipiul Cluj-Napoca ocupând locul 1, urmat de București, Sibiu, Brașov și Iași. Timișoara e pe șase și depășește ”la mustață” Târgu Jiu.
Conform raportului, Timișoara stă bine la nivel de educație și locuri emblematice, dar prost la calitate aer și trafic. Pentru a vă face o idee asupra clasamentului, aici Alba-Iulia se află pe primul loc în ceea ce privește calitatea învățământului gimnazial și liceal. De asemenea, Târgu Mureș se situează pe primul loc la domeniul Spitale & Medici, între toate cele 41 de municipii analizate. Aflat pe locul 10 în Topul orașelor cu cea mai bună Calitate a locului, Municipiul Reșița, cu o populație puțin peste 58,000 de locuitori, este, conform CITY INDEX, orașul cu cea mai bună Calitate a aerului și cea mai mare Amprentă Verde1, ocupând locul 1 la ambii indicatori.
Ei bine, Timișoara stă bine la categoria Prosperitate. Componenta „Prosperitate” indică puterea economică a orașului și interacțiunea acesteia cu dinamica socială. Acoperă performanța afacerilor, inovația, finanțele publice și efectele economiei asupra structurii demografice și oportunităților individuale, analizând atât indicatori economici cât și sociali.
În această componentă, Bucureștiul se situează pe primul loc, urmat de Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Oradea, Slatina, Alba Iulia, Iași, Brașov și Arad, care completează primele zece poziții. Nu putem să nu remarcăm prezența Slatinei între liderii menționați. O altă ciudățenie a clasamentului este menționarea Clujului ca având cel mai mic nivel de șomaj din țară, când se știe că Timișul nu are de ani buni de zile adversar la categoria cea mai mică rată a șomajului. La Prosperitate, Timișul stă bine la inovare și nivel salarial, dar prost la accesibilitate locuințe și dinamică populație.
Cel de-al treilea mod de analiză al orașelor, în viziunea Asociației Institutul pentru Orașe Vizionare, este Vibrație. Iar ”Vibrația ilustrează dinamismul cultural, social și demografic al orașului, evidențiind capacitatea acestuia de a crea o atmosferă atractivă și plină de energie. Aceasta componentă include diversitatea culturală și sportivă, opțiunile variate de divertisment și interacțiunile sociale, care, împreună, contribuie la o experiență urbană unică”, spun cei de la asociație.
Ei bine, Timișoara nu prea ”vibrează”, orașul fiind trimis pe locul șapte. Nici măcar Capitala Culturală nu a mai salvat ”vibrația” capitalei Banatului. Topul orașelor pe componenta Vibrație este condus de Sibiu, urmat de Cluj-Napoca, iar București ocupă abia locul al treilea. Constanța și Brașov completează Top 5. Sibiul este un adevarat performer pe această componentă, ocupând locul 1 la Oportunități de cazare, Muzee și instituții de artă și multi alți indicatori.
De altfel, pe componenta Vibrație, peisajul municipiilor care excelează la diverși indicatori este mult mai variat, incluzând pe primele locuri chiar și municipii mai mici. Conform datelor analizate, Brașovul ocupă locul 1 în materie de experiențe culinare și recreaționale, dar Miercurea-Ciuc este pe primul loc în domeniul Implicării civice, Târgu Mureș se situează pe primul loc la Diversitatea populației și pe locul 2 la Reputația cluburilor sportive locale. Iașiul are cel mai mare grad de ocupare turistică dintre toate municipiile reședință de județ.
În schimb, Timișoara e bună la Experiențe de Shopping și Entertainment, dar, spun cercetătorii de la institut, stă rău la îmbătrânire demografică și experiențe recreaționale.
Comentarii prin facebook