Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în iunie 2024, aproape 50% dintre români sunt convinşi că există organizații secrete care influențează foarte mult deciziile politice. Peste 30% cred că rezultatele alegerilor din țările democratice sunt controlate și nu reflectă votul populației.
În special sunt de acord total cu teoriile conspiraţioniste: votanții AUR și ai PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, persoanele cu educație primară sau medie, gulerele albastre, cei cu un venit mai redus.
Disponibilitatea de a crede în conspirații
Acord afirmație: ”Există organizații secrete care influențează foarte mult deciziile politice”
Pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă „Dezacord total”, iar 7 „Acord total”, 17.7% dintre respondenți indică 1 („Dezacord total”) pentru a-și exprima părerea față de afirmația ”Există organizații secrete care influențează foarte mult deciziile politice”, 4% aleg 2, 5% -3, 9.9% – 4, 10.8% -5, 7.1% – 6, iar 45.5% – 7 (”Acord total”).
Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR și ai PSD, persoanele între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație medie, gulerele gri, cei cu un venit mai redus.
Acord afirmație: ”Rezultatele alegerilor din țările democratice sunt controlate și nu reflectă votul populației”
20.1% dintre respondenți aleg 1 (”Dezacord total”) pentru a-și exprima părerea față de afirmația ”Rezultatele alegerilor din țările democratice sunt controlate și nu reflectă votul populației”. 5.7% aleg 2, 7.5% -3, 9.9% – 4, 19.1% -5, 7.2% – 6, iar 30.4% – 7 (”Acord total”).
Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR și ai PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, persoanele cu educație primară sau medie, gulerele albastre, cei cu un venit mai redus.
Acord afirmație: ”De obicei, politicienii nu ne spun adevăratele motive din spatele deciziilor lor”
Întrebați în ce măsură sunteți de acord cu afirmația ”De obicei, politicienii nu ne spun adevăratele motive din spatele deciziilor lor”, 16.9% dintre respondenți aleg 1 (”Dezacord total”), 4.3% aleg 2, 5.8% -3, 5.7% – 4, 11.2% -5, 8% – 6, iar 48.1% – 7 (”Acord total”).
Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație medie sau superioară, gulerele gri sau albe, angajații la privat.
Acord afirmație: ”Evenimentele care aparent nu au o legătură unul cu celălalt sunt adesea rezultatul unor activități secrete”
Cât privește afirmația ”Evenimentele care aparent nu au o legătură unul cu celălalt sunt adesea rezultatul unor activități secrete”, 19.2% dintre respondenți aleg 1 (”Dezacord total”), 5.3% -2, 7.3% – 3, 13.5% – 4, 16.5% – 5, 6.6% – 6, iar 31.6% -7 (”Acord total”).
Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație medie, gulerele albastre sau gri, locuitorii din rural.
Expunerea la știri false
Întrebați cât de des li se întâmplă, în general, să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false, 19% dintre respondenți spun că li se întâmplă rareori sau niciodată, 17.9% de mai multe ori pe lună, 17.7% cel puțin o dată pe săptămână, 26.1% în fiecare zi sau aproape în fiecare zi, iar 11% de mai multe ori pe zi. 7.7% dintre cei chestionați spun că nu pot aprecia, iar 0.6% nu răspund.
Declară că li se întâmplă rareori sau niciodată să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false mai ales: votanții PSD și ai PNL, persoanele cu educație primară, cei inactivi potențial activi, gulerele albastre, locuitorii din urbanul mic sau din rural.
Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, gulerele gri sau albe, locuitorii din București și angajații la privat sunt categoriile care declară cel mai des că li se întâmplă de mai multe ori pe lună să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false mai ales:
Spun că li se întâmplă cel puțin o dată pe săptămână să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false mai ales: votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, gulerele gri sau albe, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.
Votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mic și din regiunea Vest sunt categoriile care declară cel mai des că li se întâmplă în fiecare zi sau aproape în fiecare zi să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Credința în diverse teorii ale conspirației este destul de răspândită în rândul populației afectând atât credibilitatea instituțiilor politice, cât și abilitatea lor de a-și construi legitimitatea. Discursul public cu tente conspiraționiste este alimentat masiv în spațiul public și amplificat de rețelele sociale. Doar unul din cinci români (19%) declară că au întânit rareori sau niciodată știri și informații despre care cred că denaturează realitatea ori sunt false și peste 70% spun că au întânit astfel de informații fie de mai multe ori pe lună (18%), fie cel puțin o dată pe săptămână (18%), fie în fiecare zi sau aproape în fiecare zi (26%), fie de mai multe ori pe zi (11%)”.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Comentarii prin facebook