Universitățile se confruntă tot mai mult cu scăderea posibililor candidați la studii, odată cu scăderea populației tinere, spune Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara. În paralel, piața muncii cere competențe superioare.
Problema nu e una locală, ci se manifestă în majoritatea economiilor dezvoltate.
„În ultimii ani, universitățile din România au început să resimtă tot mai clar o tensiune structurală: pe de o parte, scăderea populației tinere reduce baza tradițională de studenți; pe de altă parte, piața muncii cere competențe din ce în ce mai dinamice, greu de livrat prin modele educaționale rigide. Raportul OECD Skills Summit 2026 vine să confirme că această tensiune nu este locală, ci sistemică, afectând majoritatea economiilor dezvoltate, în contextul îmbătrânirii populației și al transformărilor accelerate generate de inteligența artificială și tranziția verde”, a declarat Marilen Pirtea.
Angajatorii se plâng tot mai des de faptul că posibilii candidați la un loc de muncă nu sunt adaptați cerințelor actuale.
„Pentru România, implicațiile sunt însă mai acute. Declinul demografic nu mai este o proiecție, ci o realitate deja vizibilă în scăderea numărului de studenți și în competiția crescândă dintre instituții pentru resurse limitate. În același timp, problema nu se reduce la cantitate. Din ce în ce mai des, angajatorii semnalează un decalaj între ceea ce oferă universitățile și ceea ce cere economia: competențe transversale, gândire critică, adaptabilitate și capacitatea de a lucra cu tehnologii emergente. Raportul OECD confirmă această tendință la nivel global”, spune Pirtea.
Universitățile trebuie să se adapteze și să devină infrastructură de învățare pe toată durata vieții.
„Această ruptură obligă universitățile să își regândească rolul. Modelul tradițional, în care educația este concentrată într-un interval limitat al vieții, devine din ce în ce mai puțin relevant. În locul lui se conturează un nou paradigmă: universitatea ca minfrastructură de învățare pe tot parcursul vieți”, adaugă rectorul UVT.
Pirtea analizează din nou și rolul inteligenței artificiale, aceasta poate personalize învățarea.
„În paralel, inteligența artificială nu schimbă doar cererea de competențe, ci și modul în care acestea sunt dobândite. Universitățile nu mai pot ignora faptul că tehnologia poate personaliza învățarea, poate accelera accesul la informație și poate redefine relația dintre profesor și student. În același timp, raportul atrage atenția asupra unei disonanțe critice: cadrele didactice sunt, în medie, mai în vârstă, iar adopția tehnologiilor digitale și a AI este inegală”, completează Pirtea.
Comentarii prin facebook