Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile. Sărbătoarea Floriilor deschide Săptămâna Mare, perioada cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, după 40 de zile de post. Aproximativ 1,5 milioane de români își serbează, cu această ocazie, ziua de nume.
Sărbătoarea Floriilor
Sărbătoarea Floriilor este închinată momentului intrării triumfătoare a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile este sărbătoarea care anunţă Paştele şi are loc, întotdeauna, cu o săptămână înainte de Înviere, la toate marile culte creştine. După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, în această zi, să împartă credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate. Ramurile de salcie simbolizează biruinţa asupra morţii, prin învierea lui Lazăr, şi prevestesc biruinţa asupra morţii prin Învierea lui Hristos. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
Finicul, palmierul sau curmalul, în Orient, este cel mai înalt arbore din orient și reprezintă bucuria vieții care stăpânește deasupra morții. De Florii, credincioşii merg la biserică cu crenguţe de salcie care sunt slujite de preoţi, apoi sunt aşezate la uşi sau la icoane. Pentru a avea spor, viaţă liniştită şi sănătate, ramurile sfinţite se păstrează peste an în casele credincioşilor, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii mai înfig aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, le pună în hrana animalelor sau le aşază pe morminte. Duminica Floriilor este şi prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori. Aproximativ 1,5 milioane de români, din care ceva mai mult de jumătate femei, îşi serbează onomastica de Florii. Numele cel mai des întâlnit este Florin, la bărbaţi, respectiv Viorica, la femei.
Comentarii prin facebook